Ingredientele succesului unui viral despre inegalitatea economică (video)

88

Puţini mai sunt suprinși astăzi să afle că un clip video cu un dans de grup pe o melodie (în primul rând) repetitivă face sute de milioane de vizualizări. Gagnam style este doar precursorul lui Harlem Shake, care a contagiat web-ul la scurt timp de la lansare.

Mai puţin obișnuit este ca un clip care prezintă grafice cu distribuirea inegală a averilor în Statelor Unite să devină viral. Însă exact asta s-a întâmplat cu „Inegalitatea averilor în America” un clip care prezintă într-o formă vizuală foarte atractivă diferenţele de percepţie asupra inegalităţii economice din State.

Clipul este construit după un studiu publicat de economiștii Michael Norton și Dan Arielly și atrage atenţia asupra faptului că americanii subestimează diferenţele de distribuire a averilor în ţară deşi, în ciuda acestui fapt, ar prefera ca aceste diferenţe să fie mai reduse.

Studiul prezintă 3 statistici: cum cred americanii că ar trebui să fie distribuite averile; cum estimează că sunt distribuite ele acum; și cum sunt, de fapt, distribuite. Rezultatele statisticilor arată diferenţe uluitoare, nu doar între ideal și real, ci chiar și între estimat și real.

Clipul însă nu se oprește doar la a nota aceste diferenţe, ci merge mai departe, militând pentru conștientizarea populaţiei cu privire la situaţia curentă, astfel încât votanţii educaţi să participe în cunoștinţă de cauză la alegeri, influenţând astfel opţiunile de soluţionare.

Dintre acestea, „desigur”, spun realizatorii clipului, egalizarea nivelului de avere, ar trebui să fie exclusă rapid, din cauză că ar avea un impact negativ asupra progresului societăţii și al inovaţiei. Miliardarul Warren Buffet explica: „Vrei rezultate inegale; vrei ca în acele garaje să lucreze Steve Jobs, Dave Packards, Bill Gates sau oricine altcineva. Dar nu vrei ca cineva să meargă la culcare flămând, să-i fie negată îngrijirea medicală sau strictul necesar pentru viaţă”. Buffet, 82 de ani, a subliniat că nu susţine o redistribuire a averii până la punctul în care distruge motivaţia de a inova. Miliardarul a dat ca exemple cofondatorii Apple, Hewlett-Packard şi Microsoft.

Graficul arată că apropierea de ceea ce majoritatea americanilor consideră a fi idealul cere măsuri drastice. Până la acestea, administraţia s-a angajat la câteva măsuri de austeritate, între care una notată recent de presă a fost reducerea de personal care a dus chiar și la anularea vizitelor turistice la Casa Albă. „Din cauza unor reduceri de personal ca urmare a tăierilor bugetare, informăm cu regret (publicul) că vizitele la Casa Albă vor fi anulate începând de sâmbătă, 9 martie, până la un nou ordin”, anunţă la robotul telefonic al biroului, care centralizează rezervările. „Din nefericire, nu vom fi în măsură să reprogramăm vizitele afectate” de aceste anulări, precizează biroul, dând asigurări că „regretă mult să ia aceste măsuri, în special în timpul perioadei de primăvară”, când numărul turiştilor creşte la Washington.

În Europa, lupta împotriva inegalităţii ia și altfel de forme. De pildă, Ungaria pregătește un program pentru a ajuta populaţia cu restanţe la creditele în valută, prin conversia în forinţi a plăţilor întârziate peste 90 de zile și ștergerea unor părţi a acestei datorii. Publicaţia ungară Portfolio notează însă că o astfel de măsură – susţinută de stat prin deduceri din taxa specială pe care o plătește sectorul bancar – ar putea fi considerată de Bruxelles ca ajutor ilegal pentru sectorul bancar.

Inegalitatea ţine prima pagină și a ziarelor din Germania, preocupate zilele acestea cu polemica declanșată de publicarea unui raport presupus fals, despre relaţia dintre sărăcie și bogăţie în această ţară. Raportul, alcătuit de Institutul de cercetare DIW, sugerează că „inegalitatea repartizării veniturilor se află, în prezent, în scădere”, o tendinţă contestată vehement de membrii opoziţiei și susţinută de sindicate.

Un raport publicat în luna ianuarie de către Oxfam indica tendinţa globală către inegalitate economică, accentuând creșterea ei cu precădere în ultimii 20-30 de ani. Veniturile totale ale celor mai bogaţi 100 de oameni ai lumii, doar în anul 2012, s-au ridicat la uimitoarea sumă de 240 de miliarde de dolari, se arată în raport. Suma ar fi fost suficientă pentru a acoperi de patru ori costurile necesare pentru a pune capăt sărăciei din ţările defavorizate.

„Indiferent de ce combinaţii politice se fac, primul pas este ca întreaga lume să aibă acest scop. Există multe metode pentru a inversa inegalitatea. Beneficiile sunt imense, atât pentru cei mai săraci, cât şi pentru bogaţi. Nu ne putem permite să avem o lume cu averi extreme şi inegalitate extremă. Într-o lume în care resursele naturale dispar, reducerea inegalităţii este mai importantă ca oricând. Trebuie să fie redusă, şi repede”, concluzionează autorii.