Obscenitatea bogăţiei şi revolta sărăciei

638

„Problema fundamentală a epocii noastre este buna gospodărire a bogăţiilor, astfel încât raporturile dintre bogaţi şi săraci să fie armonioase." O scria filantropul american Andrew Carnegie în Evanghelia bogăţiei (1889), cu doi ani înainte să devină cel mai bogat om din lume. Din nefericire, este un adevăr la fel de actual acum, la un secol distanţă şi la şapte ani de la debutul recesiunii, când puţini sunt obscen de bogaţi, iar cei mai mulţi sunt revoltător de săraci.

Aşa se face că 1% dintre locuitorii lumii deţin 46% din averea de pe glob, ceea ce înseamnă suma de 81,24 trilioane de euro. Poate mai dificil decât suma în sine este să înţelegem că primii 85 cei mai bogaţi oameni din lume au o avere mai mare decât jumătate din populaţia lumii la un loc.

Cu alte cuvinte, cele mai bogate 85 de persoane din lume au o avere egală cu „bogăţia" celor mai săraci 3,5 miliarde de locuitori ai planetei. Aceasta este concluzia şocantă a celui mai recent raport realizat de Organizaţia Internaţională Oxfam şi intitulat sugestiv „Working for the few" („Lucrând pentru cei puţini").

„E uimitor cum în secolul al XXI-lea, jumătate din populaţia globului, adică 3,5 miliarde de oameni, poate să deţină la fel de mult ca o mică elită, care ar încăpea într-un autobuz supraetajat", a declarat Winnie Byanyima, din partea Oxfam.

Descoperirea concentrării bogăţiei globale în mâna unei elite financiare nu este nouă. Tendinţa ultimilor 30 de ani a fost ca prăpastia dintre extreme să se adâncească. „În ultimele trei decenii, şapte din zece persoane au locuit în ţări în care inegalitatea economică a crescut semnificativ", explică Nick Galasso, unul dintre autorii studiului pentru USA Today.

Iar numărul celor bogaţi creşte proporţional cu numărul celor săraci. De exemplu, în India – ţara în care se află o treime dintre săracii lumii – numărul miliardarilor a crescut de la 6 la 61 în ultimii 10 ani, cu un venit net de 185 de miliarde de euro. Aceştia s-au alăturat celor 1.426 de miliardari ai lumii, din care 210 au devenit miliardari numai anul trecut.

Cifrele nu sunt primul semnal de alarmă. Tot luni a fost publicat şi un alt raport, realizat de Forumul Economic Mondial, care a identificat inegalitatea veniturilor ca fiind cel mai important factor de risc pentru perioada următorilor 10 ani. Ambele raporturi legate de sărăcie au apărut înainte de Forumul Internaţional anual de la Davos, în care economiştii vor încerca să găsească soluţii pentru rezolvarea problemei sărăciei şi inegalităţii pe care aceasta o determină.

Riscurile conexe ale polarizării

În afară de problema evidentă, care presupune oferirea unui ajutor consistent şi pe termen lung celor săraci, amploarea globală a fenomenului afectează în mod direct şi definitoriu progresul uman, după cum avertizează specialiştii Oxfam. „Concentrarea mare a resurselor economice în mâna unui număr mic de oameni… îi separă şi mai mult pe oameni, intensificând inevitabil tensiunile sociale şi crescând riscul unei avarii societale", arată raportul.

Există soluţii reale?

Raportul prezintă şi câteva soluţii, între care măsuri care să împiedice evaziunea fiscală şi transparenţă cu privire la investiţiile pe care miliardarii şi milionarii lumii le fac. De asemenea, Oxfam provoacă guvernele să folosească banii proveniţi din impozite într-un procent mai însemnat pentru programe de educaţie, sănătate şi protecţia socială a cetăţenilor.

Soluţiile propuse sunt adăugate unor alte recomandări, făcute de participanţii la summitul miniştrilor agriculturii, desfăşurat la Berlin. Participanţii din 69 de state au fost de părere că producţia alimentară globală ar trebui să crească cu 70%, pentru ca întreaga populaţie să se poată hrăni – şi în mod special cei un milliard de oameni care suferă de foame extremă.