Ţigările – un ucigaș mai periculos decât acum 50 de ani

78

La 50 de ani de la iniţierea luptei împotriva ţigărilor de către experţii Direcţiei pentru Sănătate Publică din SUA, Surgeon General, astăzi ei completează lista cu o serie de afecţiuni grave produse de acest obicei periculos, practicat de sute de milioane de oameni din întreaga lume.

Cel mai recent raport al Surgeon General arată că fumatul poate afecta „aproape toate organele din corp". Experţii au adăugat încă două tipuri de cancer pe lista celor 11 tumori despre care se știa că se dezvoltă din cauza fumatului: cel colorectal și cel de ficat.

De asemenea, lista bolilor cronice a fost completată cu afecţiuni precum degenerescenţa maculară, buză de iepure la sugari, diabet, tuberculoză sau artrită reumatoidă. Totodată, experţii notează că fumatul crește riscul slăbirii sistemului imunitar, a dezvoltării unei sarcini extrauterine și a apariţiei discuncţilor erectile în cazul bărbaţilor. Chiar și nefumătorii sunt expuși unui pericol crescut pe fondul fumatului la mâna a doua. Noul document subliniază riscul experimentării unui accident vascular cerebral din cauza expunerii la fumul de ţigară.

Cu toate acestea, experţii au observt că fumatul nu conduce la creșterea riscului de dezvoltare a cancerului de prostată. Ei precizează însă că în cazul pacienţilor care suferă deja de această boală, consumul de tutun crește pericolul de deces.

  

Ţigările de azi, mai periculoase ca acum 50 de ani?

Da, sugerează specialiștii Surgeon General. „Chiar dacă fumează mai puţine ţigări, fumătorii au un risc mult mai mare de dezvoltare a cancerului pulmonar, faţă de perioada când a fost publicat primul raport al Surgeon General, în 1964", a declarat dr. Boris Lushniak, șeful interimar al Direcţiei pentru Sănătate Publică din Statele Unite, citat de France 24.

Concluzia este susţinută și de dr. Thomas Frieden, directorul Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din SUA, care a declarat pentru NPR că „fumatul este un fenomen mult mai îngrijorător decât credeam".

Situaţia poate fi explicată atât de schimbările din compoziţia ţigărilor, cât și de modul de fabricare a acestora. „Modul de fabricare a ţigărilor și chimicalele pe care le conţin s-au schimbat de-a lungul anilor, iar unele dintre aceste modificări ar putea constitui un factor care crește riscul dezvoltării cancerului pulmonar", continuă dr. Lushniak. Produsele din tutun conţin nu mai puţin 70 de substanţe chimice, iar cantitatea lor în ţigări a crescut semnificativ odată cu schimbările în producerea acestora, notează experţii de la Surgeon General. De asemenea, introducerea filtrelor ventilate ar putea contribui la inhalarea mult mai profundă a substanţelor carcinogene în plămâni.

Raportul subliniază și o altă tendinţă îngrijorătoare consolidată în ultima jumătate de secol. „Pentru prima dată, femeile au același risc de a muri ca și bărbaţii din cauza bolilor produse de fumat", precizează specialiștii. Pericolele la care sunt expuse femeile s-au înzecit în perioada 1959-2010 pe teritoriul SUA. Comparativ, în rândul bărbaţilor, riscurile au crescut mai puţin, doar de două ori. De asemenea, femeile tinere sunt mult mai expuse pericolului de a dezvolta boli pulmonare obstructiv cronice.

Un miliard de oameni își semnează sentinţa la o moarte dureroasă

Un raport recent efectuat de experţii de la Universităţile Melbourne și Washington avertiza asupra numărului semnificativ de fumători la nivel global, care se ridică la aproape un miliard de persoane. Deși prevalenţa fumatului a scăzut în ultimii 30 de ani, numărul fumătorilor a crescut cu circa 240 de milioane de oameni în perioada 1980-2012. Acest fenomen este explicat de creșterea masivă a populaţiei în acest interval de timp, punctează cercetătorii.

Măsurile legislative adoptate în scopul descurajării obiceiului, campaniile de educare și avertizare iniţiate în acest sens au contribuit semnificativ în reducerea numărului de fumători. Numai în Statele Unite, aceste iniţiative au salvat 8 milioane de vieţi în ultimii 50 de ani, susţin experţii de la Universitatea Yale. Astfel, per total, 157 de milioane de ani de viaţă au fost „câștigaţi", lucru care se traduce prin prelungirea speranţei de viaţă a unui individ cu circa două decade.