Peste jumătate din românii care termină o şcoală nu lucrează

21

Dacă munca e brăţară de aur, se pare că tinerii români nu prea poartă bijuterii. Peste jumătate dintre elevii şi studenţii care îşi încheie studiile intră în şomaj sau inactivitate şi mai puţin de doi la sută din populaţia ocupată îşi caută un loc de muncă, arată un studiu BNS.

Mai mult, "80% din şomeri nu-şi găsesc de lucru, iar tinerii fără studii superioare sunt categoria cea mai afectată", a subliniat coordonatorul studiului, Liviu Voinea, citat de Agerpres.

La puţin timp după ce Ministerul Educaţiei publica o evaluare standardizată la nivel european a unităţilor de învăţământ superior din România, Blocul Naţional Sindical confruntă această ierarhie cu statisticile din teren.

Mai mult de jumătate dintre elevii şi studenţii care îşi încheie studiile intră în şomaj sau inactivitate, ceea ce evidenţiază slaba corelare dintre sistemul educaţional şi necesităţile de pe piaţa muncii. Astfel, 37 la sută dintre ei intră în şomaj, 18 la sută intră în inactivitate, şi 45 de procente găsesc un loc de muncă, informează Mediafax.

"Să se scadă CAS-ul cu 5% şi să crească salariul minim la 800 de lei"

Preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a făcut publice marţi rezultatele unui studiu privind mobilitatea forţei de muncă şi a recomandat scăderea CAS-ului cu 5% şi creşterea salariului minim la 800 de lei. Aceste modificări ar urma să aibă un impact pozitiv asupra bugetului şi a angajaţilor şi un impact neutru asupra firmelor.

În plus, acelaşi studiu arată că zece la sută din populaţia ocupată nu şi-a păstrat locul de muncă în 2011. Procentul reprezintă o creştere faţă de anii precedenţi, de la 8% în 2009 şi 7% în 2010. Dintre cei 10%, aproximativ un sfert (2,4%) şi-au schimbat locul de muncă, în timp ce trei sferturi au intrat în şomaj sau inactivitate.

Cei mai vulnerabili salariaţi sunt cei din agricultură, tranzacţii imobiliare şi construcţii. Surprinzător pentru un an agricol cu o producţie record, 20% din salariaţii din agricultură au intrat în şomaj sau inactivitate în 2011.

Cei care îşi fac cele mai puţine planuri de schimbare sunt angajaţii cu studii superioare care lucrează la stat, în special în administraţie publică, apărare şi asistenţă socială. "În pofida tăierilor salariale, lipsa alternativelor şi poate existenţa unor avantaje non-salariale ar putea fi între explicaţii," a spus Costin. Per ansamblu, "mai puţin de doi la sută din populaţia ocupată îşi caută un loc de muncă,2 a adăugat preşedintele BNS.

Potrivit lui Dumitru Costin, aceste statistici sunt un efect atât al crizei economice, cât şi a unei inadecvări a politicilor din sectorul public şi privat de restructurare pe seama reducerii personalului. "Acest blocaj nu face altceva decât să consolideze starea de degradare permanentă a resurselor umane şi a pieţei forţei de muncă în general," a spus Costin.

Veşti bune vin însă din sectorul privat. Peste 10.000 de locui de muncă urmează să fie create de retailerii, firmele de IT, producătorii de componente auto, centrele de outsourcing, dar şi investitorii în parcuri eoliene, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza anunţurilor făcute de companii în primele două luni ale anului.

4 ani de criză = -540.000 de joburi

Cei patru ani de criză au şters peste 540.000 de joburi din economie, scriu jurnaliştii de la ZF. Anul trecut însă, piaţa muncii a dat semnale de revenire, iar numărul de salariaţi a crescut cu aproape 100.000. De la sfârşitul lui 2008, sectorul IT a creat aproape 7.000 de joburi. Anul trecut, numărul de salariaţi din economie a ajuns la 4,19 milioane de persoane, faţă de 4,73 milioane de angajaţi la finele lui 2008, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

"Nu putem avea o naţiune formată numai din informaticieni"

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România face o punere în perspectivă a problemei: "Societatea are nevoie de două tipuri de joburi: cele pentru care se solicită angajaţi cu calificări înalte şi cele care nu necesită calificări. Ceea ce este îngrijorător este faptul că, din ofertele de locuri de muncă pe care le vedem la ANOFM, rezultă că cel mult 10% din posturile scoase la concurs necesită calificări înalte. Este bine că se creează noi locuri de muncă, însă dacă toate joburile noi ar fi pentru necalificaţi, ar însemna ca toţi noii angajaţi să fie plătiţi la nivelul salariului minim pe economie. Pe de altă parte, nici nu putem avea o naţiune formată numai din informaticieni."