Chiar la începutul anului, analiștii Morgan Stanley anunţau că piaţa petrolului se îndreaptă spre noi probleme provocate de creşterea ofertei, inclusiv din Rusia şi din Irak, ce se vor adăuga factorilor care au dus la scăderea preţurilor aproape la jumătate, în 2014, transmite Bloomberg. Nu au trecut decât câteva zile de la anunţ și petrolul a ajuns la un minimum greu anticipabil în urmă cu ani de zile. Petrolul a scăzut sub 30 de dolari per baril pentru prima dată din decembrie 2003. Lovitura este grea, fiindcă un asemenea nivel de preţ reprezintă atât un prag psihologic, cât şi unul financiar. „Situaţia pentru pieţele petroliere este mult mai rea decât se credea anterior”, au spus analiștii Barclays, citaţi de CNN.
Scade și nu se mai oprește
„Cine ar fi crezut că preţul petrolului ajunge la aproape 30 de dolari barilul, în condiţiile în care acum câţiva ani era cotat la 147 de dolari”, scrie Marketwatch.com. Partea și mai problematică însă constă în faptul că nu se întrevăd soluţii pentru oprirea trendului descendent. „Preţul de 30 de dolari este un nivel intermediar de sprijin, dar nu pot spune dacă este nivelul minim”, a declarat Avtar Sandu, manager la Phillip Futures în Singapore.
Unii analiști chiar se aventurează să precizeze o cifră care îi ameţește pe investitorii din industria petrolieră și nu numai. De exemplu, Fondul Monetar Internaţional, una dintre cele mai urmărite instituţii de prognoză, estima că preţurile ţiţeiului pot coborî până spre 20 de dolari. Şi Goldman Sachs menţiona în toamnă nivelul de 20 de dolari pe baril ca pragul extrem care ar putea fi atins în 2016. Aproape toţi sunt convinși că anul 2016 va fi extrem de turbulent pentru piaţa petrolieră. „Nu ne aşteptăm ca preţurile să-şi revină dintr-odată în 2016“, a spus Paul Christopher, strateg la Wells Fargo Investment Institute, pentru Wall Street Journal.
De ce?
Cu mai mult timp în urmă, analiștii avertizau asupra riscului prăbuşirii cotaţiilor în condiţiile în care membrii Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC) nu vor decide reducerea producţiei. Adevărul este că oferta este pur şi simplu mult prea mare pentru a fi înghiţită de cerere. „Nu am văzut multe declinuri ale preţurilor petrolului declanşate de cerere în istoria recentă. Nu cred că lumea a fost pregătită pentru o astfel de situaţie“, spune Miranda Davis, analist la Quintium Advisors.
MarketWatch scrie că petrolul a intrat într-o „spirală a morţii” din mai multe cauze. Criza iraniano-arabo-saudită poate fi trecută drept cap de afiș. Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, şi-a redus semnificativ preţurile pentru Europa, mişcare considerată un atac preventiv la adresa Iranului. Cât de curând, acesta din urmă va scăpa de sancţiunile impuse ca urmare a politicii sale nucleare. În urma ridicării embargoului, concurenţa iraniană se va profila din nou la orizont. Însă nu poate fi eliminată din ecuaţie și situaţia din SUA, aflată în strânsă corelaţie cu cantitatea uriaşă de petrol existentă de piaţă şi cu creşterea stocurilor de petrol, pe fondul abundenţei de pe piaţa mondială. La acestea se adaugă încetinirea economiei Chinei şi problemele existente pe piaţa de capital din această ţară. Bursele chineze sunt în degringoladă, în contextul încetinirii ritmului de creştere a economiei chineze.
Efecte și implicaţii
Consumatorului de rând, scăderea preţului îi poate da suficiente motive de sărbătoare. Această scădere va duce la o accentuare aproape sigură a creșterii globale, deoarece beneficiarii direcţi ai acestei prăbușiri de preţuri provin în mare parte din categoria celor cu venituri medii, care „cheltuiesc tot ce câștigă”, consideră World Economic Forum. Însă nu toată lumea va câștiga. Din categoria marilor perdanţi pot face parte și decidenţii politici (în special cei din ţările producătoare de petrol), care vor fi nevoiţi să se împrumute de pe pieţele financiare pentru a evita o reducere a cheltuielilor publice și, implicit, o confruntare cu revoltele populare.
În aceste condiţii, sub emblema „aurului negru” nu sunt excluse mari bulversări în spaţiul politic. De exemplu Rusia este printre ţările cele mai afectate de ieftinirea petrolului, în condiţiile în care vânzările de hidrocarburi reprezintă în jur de două treimi din exporturi şi aproape jumătate din încasările bugetare. Analiştii estimează că fiecare ieftinire cu un dolar a preţului pe baril se traduce într-o scădere de 3 miliarde de dolari a veniturilor Rusiei din exporturi.
Nu întâmplător, „prăbuşirea petrolului aduce teama de faliment”, titrează The Wall Street Journal. Pe lângă companiile care riscă să fie zguduite, pot apărea și guverne care trebuie să facă faţă golurilor tot mai mari din bugete. Nu sunt de neglijat și alte variante de lucru, care presupun trecerea într-o altă perioadă istorică, una post-petrol. Situaţia actuală ar putea fi semnalul unui final al erei petrolului? World Economic Forum riscă să răspundă pozitiv. Companiile petroliere trebuie fie să oprească explorările pe terenuri noi și să se orienteze spre inovaţie și căutare de noi surse de energie, fie să dispară.
