Cea de-a 47-a ediţie a Forumului Economic Mondial a început la Davos, cu o participare record, dar și în absenţa unor lideri de prim rang. Printre marii absenţi este Donald Trump, căruia i se adaugă Merkel sau Hollande, suficient ca prim-planul să fie confiscat de președintele Chinei.

Forumul Economic Mondial de la Davos se va desfășura sub semnul unor mari provocări, printre care globalizarea, efectele Brexit, politicile noului preşedinte al SUA şi impactul nefast al populismului asupra prosperităţii. De departe, prezenţa lui Xi Jinping, în ceea ce ar fi prima vizită la Davos efectuată de un preşedinte al Chinei, este în centrul atenţiei.

„Forumul Economic Mondial aflat în curs la Davos săptămâna aceasta va fi foarte diferit de reuniunile din anii trecuţi. În timp ce titanii din politică, afaceri, economie, tehnologie şi finanţe se reunesc în staţiunea montană elveţiană, aceștia nu mai sunt stăpânii universului în felul în care erau pe vremuri. De data aceasta, participanţii reuniunii de la Davos aproape că privesc din exterior. Evenimentele din ultimele zece luni – în principal decizia Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană şi alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA – au mers împotriva a tot ce reprezintă Davos, principalul forum al elitelor mondiale. Cu toate acestea, Davos încă se poate lăuda cu o serie de manevre care pot fi rivalizate cu greu de alte evenimente”, explică Financial Times, într-un editorial scris pe acest subiect.

În acest context, privirile se vor îndrepta spre Xi Jinping și direcţiile pe care acesta va încerca să le traseze. Cel mai probabil, va profita de absenţa unor mari actori politici pentru a prezenta China ca pe o nouă mare putere globală, preocupată de comerţul internaţional şi contracararea schimbărilor climatice. Mai mult de atât, „având în vedere (…) noile provocări la nivel internaţional, preşedintele Xi va expune punctul de vedere al Chinei privind globalizarea”, a declarat viceministrul chinez de Externe.

Cele mai frecvente teme de la Davos ţin de problema inegalităţilor sociale şi a furiei celor marginalizaţi. „Anul trecut, Forumul Economic Mondial celebra ceea ce numea «a patra revoluţie industrială». Anul acesta, tehnologia va fi din nou în centrul atenţiei, dar discuţiile se vor axa mai degrabă pe ameninţări decât pe oportunităţi”, notează FT.

Confruntat cu critici tot mai acerbe, președintele fondator al  Forumului, Klaus Schwab, spune că evoluţiile recente din Statele Unite și din alte ţări ar putea aduce modificarea unor abordări. „Mai întâi de toate, trebuie să aflăm cu exactitate care vor fi politicile Statelor Unite. Peste toate, cred însă că trăim într-o comunitate globală, în care actorii sunt interconectaţi și depind unii de ceilalţi. Așa că nu vom renunţa la proiectul globalizării. Va trebui să avem poate mai mult în atenţie un mod mai echitabil  de a face comerţ global. Haideţi, mai întâi, să așteptăm rezultatele schimbărilor pe care le-am văzut recent, nu numai în Statele Unite, ci și în Marea Britanie și în alte ţări. Noi mereu am militat pentru dezvoltare economică dublată de responsabilitate socială. Nu ar trebui să existe categorii de populaţie excluse”, a spus Schwab, citat de RFI. Președintele Forumului a preconizat deja că liderii participanţi la discuţii ar trebui să vadă „de ce oamenii sunt furioşi şi nemulţumiţi”.

„Clasa de mijloc este slăbită și nedreptăţită. Cândva o axă centrală a economiilor dezvoltate, ea este acum ameninţată de pierderea locurilor de muncă și de salarii care stagnează, deschizând calea pentru ascensiunea populismului. În pieţele emergente, dezvoltarea clasei de mijloc este imperceptibilă. Oare problemele clasei de mijloc au fost uitate? Ce se poate face?”, se anunţă pe site-ul Forumului Economic Mondial, ca promo la una dintre temele prezentate pentru dezbatere.

„America ar putea deveni curând prima societate fără clasă de mijloc”, avertiza în 2015 economistul Joseph E. Stiglitz, în condiţiile în care această categorie mai reprezintă doar 49,9% din populaţie, faţă de 61% în 1971.

Prin contrast, numărul reprezentanţilor clasei de mijloc din ţările Europei de Est și Asiei Centrale s-a mărit de la aproximativ 3,3 milioane de oameni în anul 2001 până la 90 de milioane în 2013. Datele sunt publicate în studiul realizat de Programul de Dezvoltare al ONU. Privind la acest trend, s-ar putea susţine că spaţiul ex-sovietic arată mai bine decât cel occidental. Însă clasa de mijloc nu trebuie definită numai de criteriul economic.  „Conceptul de clasă de mijloc include o înţelegere a unui grup social care formează un strat de sprijin al ordinii democratice şi politice şi al rivalităţii economice”, declară Wolfgang Hopken, de la Societatea Europei de Sud-Est. Unul dintre atributele clasei de mijloc este implicarea civică, de pildă, sub forma iniţiativelor cetăţenilor, potrivit Gabriellei Schubert, de la Universitatea din Jena. „Este o zonă în care Balcanii, de exemplu, sunt foarte nedezvoltaţi.”

Nici România nu are o situaţie privilegiată din acest punct de vedere. Conform unui studiu realizat la finalul anului 2016,  clasa de mijloc din România a crescut cu 16,5 puncte procentuale comparativ cu anul 2013, când a fost efectuat un studiu similar. Statistic, peste 75% dintre români consideră că au un nivel de trai mediu sau peste medie și venituri suficiente pentru un trai decent. Aceasta înseamnă că România ar avea o clasă de mijloc consistentă și problemele discutate la Davos nu o privesc.

Pentru o înţelegere corectă a situaţiei intervine în joc autopercepţia. Într-un articol apărut în DW se arată că în România clasa de mijloc se confruntă cu o dilemă: oamenii sunt fie prea săraci, fie prea bogaţi. În România, sărăcia este în continuare o ruşine, motiv pentru care cei mai mulţi, doi din trei respondenţi, se autoplasează acolo unde nu se află – în clasa de mijloc, explică Vasile Dâncu asocierea.  „Clasa de mijloc reprezintă, în realitatea, în jur de 15 procente, dar apare fuga de extreme şi de imaginea de sărăcie. De aceea, 73% se aşază la mijloc”, spunea Dâncu, în urma unui studiu realizat în 2012.

Practic, „imaginea noastră despre «clasa de mijloc» este una fără prea multă legătură cu «realitatea» socio-economică, fiind mai degrabă una morală, despre un ideal ţărănesc al măsurii: e ruşine să fii sărac, dar nici prea bogat nu dă bine”, comenta antropologul Vintilă Vasilescu în Dilema Veche.

Mai mult de atât, dacă în Occident clasa de mijloc este considerată drept un fel de coloană vertebrală a societăţii democratice şi prospere, „pe cenuşa fostului regim comunist a apărut şi o puţin numeroasă, dar proeminentă clasă comercială nouă. Ea are venituri comparabile cu ale clasei de mijloc occidentale, dar valori sociale şi o atitudine faţă de guvernare proprii şi diferite”, concluzionează Radio Europa Liberă.