Amnesty: Europa combate terorismul încălcând drepturi fundamentale

488

Democraţia este atât de fragilă, încât poate fi spulberată tocmai de excesul de zel al autorităţilor aflate în luptă cu anumiţi inamici reali sau imaginari. Lucrurile pot ajunge până acolo încât, în numele binelui, să se poată instala cu ușurinţă răul, iar libertăţile umane pot fi subminate de legi care pretind că oferă protecţie.

Conform RFI, Amnesty International a publicat recent un raport fără precedent privind consecinţele măsurilor de combatere a terorismului adoptate de 14 state ale lumii. Sub titlul „Măsuri disproporţionate: amploarea crescândă a politicilor de securitate în ţările UE este periculoasă”, Amnesty arată cum statele europene pun în pericol drepturile fundamentale ale cetăţenilor. Conform raportului, un număr tot mai mare de ţări au făcut mai facilă declararea stării de urgenţă și au acordat puteri speciale serviciilor de securitate, cu supervizare juridică insuficientă.

Fără a nega pericolul creat de către structurile teroriste și, în consecinţă, necesitatea unei securizări a cetăţenilor, Amnesty consideră că „această protecţie nu se poate face prin orice mijloace”. În această privinţă, ONG-ul constată că „în ultimii doi ani am asistat la schimbări radicale în Europa. Guvernele au înţeles să restrângă drepturile populaţiilor pentru a le asigura securitatea. Anumite ţări membre ale UE au reacţionat la atacurile teroriste, propunând, adoptând sau punând în practică o serie de măsuri destinate să combată terorismul care au subminat statul de drept, au întărit puterile executivului, au zdruncinat controalele judiciare, au restrâns libertatea de expresie şi au expus întreaga populaţie la controalele guvernului. Piatră cu piatră, edificiul protecţiei drepturilor fundamentale, clădit cu grijă după al Doilea Război Mondial, este astfel dărâmat.”

Documentul denunţă faptul că legile antiteroriste au afectat în mod deosebit străinii, grupurile etnice și minorităţile religioase. „Guverne din UE folosesc măsuri antiteroriste pentru a consolida puteri draconice, a viza grupări în moduri discriminatorii și a elimina drepturi ale omului sub pretextul apărării lor”, a declarat John Dalhuisen, directorul pentru Europa al Amnesty International.

Exemplele de încălcare a drepturilor omului prezentate în raportul Amnesty provin din 14 state ale UE.  Dintre acestea, 10 sunt în vestul Europei (Germania, Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Franţa, Irlanda, Luxembourg, Olanda şi Regatul unit), iar celelalte 4, în estul european ( Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia). Aceasta nu înseamnă că celelalte state sunt lipsite de probleme, în condiţiile în care „mai toate au promulgat şi pus în practică legi similare cu cele prezentate în acest raport”, clarifică Amnesty. Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare, cu cât „statele europene se inspiră unele de la altele pentru a-şi elabora măsurile regresive de combatere a terorismului”.

Dintre acestea se remarcă în mod special Franţa. „Acţiunile Franţei au provocat grave preocupări: măsurile de urgenţă, excepţionale, luate sunt disproporţionate şi riscă să rămână pe veci în legislaţie”, se teme Amnesty International. Nici Ungaria nu face excepţie, în contextul în care Budapesta a promulgat o serie de măsuri excepţionale antiteroriste. Conceptul vag de „situaţie de ameninţare teroristă” i-a permis executivului de la Budapesta să dezvolte „o panoplie întreagă de puteri incompatibile cu obligaţiile internaţionale ale Ungariei în materie de drepturi umane”, scrie Amnesty. Polonia se află și ea în aceleași rânduri, autorităţile putând „supraveghea în masă şi fără discernământ populaţia; străinii pot face obiectul unei supravegheri speciale, iar detenţiile fără inculpare pot fi prelungite”.

La toate acestea se adaugă faptul că  Budapesta şi-a modificat Codul penal pentru a-i incrimina pe refugiaţii şi migranţii care intră ilegal în Ungaria. Aproape toate executivele nominalizate s-au dotat cu puteri care le pot conferi monopolul asupra supravegherii de masă, ceea ce intră în conflict cu statul de drept şi cu jurisdicţia internaţională referitoare la drepturile umane.

În Franţa, spre exemplu, mai multe persoane, chiar și minore, au fost inculpate pentru „apologia terorismului”, din pricina unor comentarii pe care acestea le postaseră pe Facebook. În Spania, măsurile au fost chiar și mai dure, artişti sau muzicieni fiind acuzaţi de „glorificarea terorismului”. Așa s-a întâmplat, de exemplu, cu doi păpușari ţinuţi în arest preventiv pentru cinci zile, acuzaţi pentru că un personaj din piesa lor avea un banner pe care era un mesaj care a fost interpretat ca exprimând solidaritate faţă de activităţile organizaţiilor teroriste ETA și Al-Qaeda. De asemenea, în Germania, sub motivul „promovării terorismului” au fost încălcate drepturile la libertatea de expresie.

În cadrul unei conferinţe de presă, purtătorul de cuvânt al Comisiei a declarat că executivul comunitar „a luat notă” de raportul „cuprinzător” al Amnesty International, dar că nu este de acord cu concluziile formulate în document.

„Drepturile fundamentale nu sunt și nu trebuie să fie sacrificate pentru combaterea terorismului în UE. Teroriștii atacă tocmai drepturile fundamentale, iar măsurile adoptate în domeniul securităţii nu trebuie să reducă standardele în ce privește protejarea drepturilor fundamentale, unul dintre pilonii pe care a fost construită Uniunea Europeană. Din contră, toate măsurile de securitate trebuie să fie în conformitate cu principiul necesităţii, proporţionalităţii și legalităţii. Comisia nu împărtășește punctul de vedere al Amnesty, că măsurile antiteroriste luate la nivelul UE pun în pericol drepturile fundamentale în UE”, a transmis oficialul european. Iar comisarul UE pentru Securitate, Julian King, a declarat că este de acord cu ideea raportului, că drepturile fundamentale nu trebuie puse în pericol. „De aceea atacă teroriştii”, a scris el pe Twitter.