Congresul american a ridicat miercuri plafonul datoriei Statelor Unite până la 7 februarie, după adoptarea de către Camera ReprezentanÅ£ilor a unui text ce elimină riscul de incapacitate de plată.

Unul dintre scenariile care ameninÅ£au SUA în cazul în care nu se reuÈ™ea atingerea unui acord în ceea ce priveÈ™te majorarea plafonului datoriilor de stat era ca Å£ară să intre pentru prima dată în istorie, în incapacitate de plată (default). Statele Unite ar fi devenit, conform acestui scenariu, primul stat occidental care intră în default, după Germania nazistă.

În 1933, nemÅ£ii au încetat plăţile la împrumuturile pe termen lung, la trei luni după ce Adolf Hitler a preluat funcÅ£ia de cancelar, lucru care i-a întărit puterea acestuia, dar a dat È™i startul unor ani întregi de instabilitate politică. Republica de la Weimar a amânat plăţi, a oprit transferuri, a reformat moneda ÅŸi a ÅŸters datorii, obÅ£inând o serie de concesii de la creditori, înainte ca naziÅŸtii să respingă în totalitate obligaÅ£iile în 1933, relatează Wall-Street.

Eugene N. White, profesor de istorie a economiei la Universitatea Rutgers din New Jersey declara că ameninţările de default prin care au trecut Germania lui Hitler È™i în momentul de faţă SUA „sunt în general evenimente catastrofice. (…) Nu există final fericit", potrivit Bloomberg.

JurnaliÈ™tii Bloomberg au făcut comparaÅ£ia cu statul nazist în condiÅ£iile în care, înainte de Primul Război Mondial, Germania era a treia economie a lumii. AnaliÈ™ti È™i profesori de istorie economică au avertizat că în condiÅ£iile unui default, problema americană ar fi devenit problema întregii lumi, deoarece economiÅŸtii prognozau o nouă recesiune ÅŸi consecinÅ£e foarte puternice pentru economia mondială. Cum SUA sunt cea mai puternică economie a lumii, un default ar fi aruncat în haos bursele internaÅ£ionale, ar fi crescut costurile de împrumut ÅŸi ar fi scăzut rolul dolarului ca monedă de rezervă a lumii, informează ZF Bussiness International. În schimb, acordul între politicieni are un impact general limitat, a precizat analistul american Marilyn Geewax, senior editor la NPR.

DeÈ™i SUA s-a salvat de la un scenariu sumbru cu câteva ore înainte de expirarea termenului de majorare a plafonului de îndatorare, incertitudinile legate de ceea ce se va întâmpla după 17 octombrie au făcut ca efectele crizei deja să se resimtă. AÈ™a cum sugerează ÅŸi experÅ£ii de la Council on Foreign Relations (CFR), blocajul închiderii guvernului a dus deja la o criză serioasă de imagine a Statelor Unite în plan extern.

Ţări concurente SUA, precum China, au trecut la o nouă abordare ÅŸi a îndemnat lumea să se „dez-americanizeze": „Poate acesta este un moment bun pentru ca lumea să înceapă să ia în calcul clădirea unei lumi dez-americanizate", se arată într-un comentariu al agenÅ£iei de presă chineze Xinhua, care reclamă „lăcomia elitelor de pe Wall Street".

Nu este prima oară când o criză de acest fel, precum cea din 2011, a fost evitată cu câteva ore înainte de epuizarea autorităţii de împrumut a statului, comentează Harvard Business Review. Asta demonstrează că politicienii americani învaţă cu dificultate lecÅ£iile istoriei, în condiÅ£iile în care chiar preÈ™edintele american recunoaÈ™te că Å£ara sa are obiceiul nefast de a fi guvernată din criză în criză.