Atunci când în spatele virtuţilor se ascund viciile

801

Virtuţile se pot transforma ușor în vicii. Duse la extrem, însușirile pozitive ale oamenilor, morale sau de caracter, pot deveni metehne aproape de nestăpânit.

Psihologul Scott Lilienfeld, profesor la Universitatea Emory și cel care a dezvoltat Inventarul de Personalitate Psihopată, exemplifica modul în care trăsăturile noastre pot lua două forme complet diferite. El scria în Journal of Personality and Social Psychology că „dominarea prin îndrăzneală, de exemplu, se poate transforma într-un leadership valoros în timpul unei crize, dar și în criminalitate fără scrupule și violenţă", citează Psychology Today.

Potrivit modelului elaborat de Aristotel în Etica Nicomahică, virtutea s-ar plasa la jumătatea drumului dintre absenţa și exagerarea virtuţii. De exemplu, a fi precaut este o virtute, iar cele două vicii ale acestei trăsături pozitive sunt lașitatea și imprudenţa. Numeroase calităţi umane se pot vicia și pot aduce prejudicii importante individului. Curajul, dus la extrem, se poate transforma în nesăbuinţă și inconștienţă; încrederea în forţele proprii poate conduce la un comportament dur sau impulsiv și arogant; rezistenţa sau puterea excesivă pot determina oamenii să-și uite nu doar propriile limitări, ci și pe cele ale celorlalţi; calitatea de a fi ordonat determină apariţia obsesiilor; caracterul prietenos poate deveni ingrat, iar precauţia poate naște anxietate și lașitate.

Conștienţa de sine (discernământul) este cea care poate dicta dacă virtuţile s-au transformat în vicii, concluzionează Psychology Today. Judecata personală poate fi un instrument eficient în descoperirea acelor caracteristici constructive, care pot fi clasate drept pozitive și care sunt cele care îţi sabotează viaţa personală, cea profesională și poate chiar sănătatea. Mai mult decât atât, este important să ţii cont că uneori acele virtuţi care s-au dovedit a fi extrem de benefice în diverse împrejurări trecute ar putea, la un moment dat, să te tragă în jos.