Esenţiale azi, 4 iulie

36

Polonia nu cedează în privinţa reformei judiciare

Chiar dacă Comisia Europeană, ONU, Consiliul Europei și asociaţiile juridice americane și europene nu sunt de acord cu afirmaţia că reformele poloneze îndeplinesc standardele europene normale și în pofida aplicării de către CE a procedurii de infrigement, conservatorii aflaţi la putere în Polonia se pregătesc ca marţi să își pună în aplicare controversatele reforme judiciare, fără să dea niciun semn de flexibilizare.

Pe fondul acesta, este de așteptat ca marţi seara și miercuri dimineaţă să aibă loc manifestaţii în faţa sediului Curţii Supreme din Varșovia prin care se contestă reformele propuse.

Conform noii legi se permite pensionarea din oficiu a peste o treime din judecătorii Curţii (27 din 72) ale căror vârste depășesc 65 de ani. Cu scopul de a îndepărta magistraţii care și-au început cariera înainte de căderea comunismului, vârsta de pensionare a judecătorilor a fost coborâtă cu 5 ani, de către conservatori. Conform conservatorilor, aflaţi la putere, reforma a fost necesară pentru a sparge o castă de judecători consideraţi de ei coruptă și descendentă din comuniști. în plus, conservatorii spun că schimbările vor ajuta la combaterea corupţiei și la îmbunătăţirea eficienţei instanţei.

Ca urmare a adoptării acestor legi, care au dus Polonia într-o profundă criză politică, Varşovia este acuzată de Bruxelles de nerespectarea statului de drept. „Comisia este de părere că aceste măsuri subminează principiul independenţei judiciare, inclusiv inamovibilitatea judecătorilor”, se arată într-un comunicat al Comisiei, care îi oferă Poloniei o lună pentru a răspunde, ceea ce înseamnă că procedura nu va opri intrarea în vigoare a legii, marţi.

Alianţă China-UE împotriva SUA

China face presiuni asupra Uniunii Europene în vederea adoptării unei declaraţii comune în termeni tari împotriva politicilor comerciale ale președintelui american, Donald Trump, au declarat mai mulţi oficiali europeni.

La Beijing este programat pe data de 16-17 iulie summitul China-Europa, în cadrul căruia vicepremierul Liu He şi consilierul de stat Wang Yi vin cu propunerea unei alianţe cu blocul comunitar, în schimbul căreia oferă o deschidere mai mare a pieţei chineze. Una din ideile promovate este o acţiune comună împotriva Statelor Unite, la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

Se pare că UE a resprins ideea coalizării cu China împotriva Statelor Unite, deși presa chineză a promovat mesajul că Uniunea Europeană este de partea Chinei.

Sfârșitul bitcoinmaniei

Dacă, în decembrie 2017, moneda digitală bitcoin ajunsese să valoreze aproape 20.000 de dolari, acum preţul unui bitcoin a scăzut cu 70% faţă de recordul înregistrat, potrivit CoinDesk, iar 800 de criptomonede au murit, valoarea lor fiind mai mică decât un cent american.

Prăbușirea criptomonedei a fost comparată cu scăderea NASDAQ. Conform playtech.ro, „multe dintre aceste monede digitale sunt create prin procesul numit Initial Coin Offering (ICO), un proces prin care investitorii nu cumpără acţiuni în cadrul companiei, ci monede digitale care pot fi folosite pe produsele companiei. Așadar, mulţi sunt interesaţi să cumpere monede la început, când sunt foarte ieftine, pentru a profita mai târziu.”

Se pare că anul 2018 va fi mai bun, ţinând cont că firmele care au ales ICO-ul au fost finanţate deja cu peste 11,9 miliarde de dolari, potrivit CoinSchedule, platformă ce urmărește și analizează piaţa.

Pfizer crește preţul la numeroase medicamente

Compania Pfizer, una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, a majorat săptămâna aceasta preţurile de listă la peste 40 de medicamente care se eliberează pe bază de prescripţie medicală, marcând o a doua rundă de creșteri în acest an și vine după ce președintele Donald Trump a declarat în luna mai că se așteaptă ca unele mari companii de medicamente să facă reduceri de preţ „masive”.

Potrivit datelor puse la dispoziţie, creșterile vizează medicamente utilizate pe scară largă, inclusiv cele utilizate în tratarea cancerului pulmonar – Xalkori, pastilele pentru tensiune arterială Norvasc și medicamentele împotriva durerii Lyrica.

Decizia de creștere a preţurilor au separat Pfizer de mai multe companii concurente, care s-au angajat să majoreze preţurile de listă doar o dată la 12 luni și cu mai puţin de 10% pe an.

Hawaii interzice crema de protecţie solară pe plajă

Statul american Hawaii urmează să anunţe în curând prima interdicţie din lume care se referă la cremele de protecţie solară ce conţin două substanţe dăunătoare recifelor de corali. Astfel, conform unui nou decret ce urmează a fi semnat în a doua parte a săptămânii acesteia de către guvernatorul David Ige, comercializarea şi distribuţia tuturor cremelor de protecţie solară ce conţin oxibenzonă şi octinoxat vor fi restricţionate. Legea va intra în vigoare începând cu anul 2021.

Motivaţia este faptul că cele două substanţe chimice „au un impact dăunător considerabil asupra mediului marin din Hawaii şi asupra ecosistemelor sale”. Conform studiilor recente, octinoxanatul poate să contribuie la albirea coralilor, iar expunerea la oxibenzonă cauzează moartea coralilor tineri.

National Public Radio a arătat că aproximativ 70% din cremele comercializate în Statele Unite conţin oxibenzonă şi până la 8% conţin octinoxat, ce apare de cele mai multe ori sub denumirea de „octil metoxicinamat”.

Cu toate acestea, „legea este în opoziţie cu numeroasele motive de îngrijorare exprimate de medicii, dermatologii şi experţii în sănătate publică din Hawaii”, se arată într-un comunicat oficial al Consumer Healthcare Products Association.

Lopez Obrador, noul președinte al Mexicului

Noul președinte al Mexicului este naţionalistul de stânga Andres Lopez Obrador, în vârstă de 64 de ani, care a câștigat alegerile cu un procent de 53,6%. Acesta a promis că va lua măsuri dure împotriva corupţiei, va readuce sub control lupta împotriva drogurilor şi va avea grijă de oamenii aflaţi în sărăcie. Ţara se situează acum pe locul 130 din 180 de naţiuni în ceea ce privește indicele corupţiei.

Este de așteptat ca Obrador să aibă o abordare mai puţin agresivă în lupta contra drogurilor, veche de 11 ani în Mexic, care a cauzat moartea a aproximativ 200.000 de persoane. În timpul campaniei, el a precizat că „nu poţi lupta contra violenţei cu mai multă violenţă, nu poţi lupta contra focului cu foc” şi a luat în calcul un eventual armistiţiu, care ar ajuta infractorii de nivel mic să se reabiliteze.

Germania crește cheltuielile pentru apărare

Conform unui proiect de lege al ministului de finanţe, Olaf Scholz, forţele militare germane ar urma să beneficieze de o creștere de câteva miliarde de euro a bugetului pentru apărare în 2019, în conformitate cu angajamentele luate în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Decizia vine după ce Germania a fost presată de Statele Unite să-şi crească fondurile destinate apărării.

Bugetul forţelor armate ar urma să ajungă la 42,9 miliarde de euro, cu 4 miliarde mai mult faţă de anul trecut. În iunie, liderul Casei Albe, Donald Trump, le-a trimis scrisori dure mai multor aliaţi, inclusiv Germaniei, în care îi critica pentru că nu alocă suficiente fonduri apărării.

După o politică de apărare în care timp de peste 25 de ani au avut loc scăderi ale cheltuielilor militare, în ultimii ani armata germană a fost dur criticată din cauza echipamentelor sale insuficiente sau inadecvate, militarii confruntându-se chiar cu lipsa vestelor antiglonţ sau a corturilor.

Feribot cu 140 de persoane s-a scufundat în Indonezia

Cel puţin 4 persoane au murit și 140 de persoane au fost salvate de către autorităţile indoneziene după ce marţi feribotul care le transporta s-a scufundat în apropierea coastelor insulei Sulavesi, din Indonezia. În momentul scufundării, pe feribot se mai aflau câteva vehicule.

Un incident asemănător a avut loc la sfârșitul lunii iunie, când un alt feribot s-a scufundat în lacul Toba, din sud-estul Asiei, și aproximativ 200 de persoane și-au pierdut viaţa.

Indonezia se confruntă des cu astfel de incidente întrucât măsurile de siguranţă sunt frecvent ignorate, iar ambarcaţiunile sunt supraîncărcate.

Noua politică a administraţiei Trump faţă de separarea copiilor de părinţi

După o hotărâre judecătorească de reunire a peste 2.000 de copii separaţi de părinţii migranţi în lunile mai și iunie, administraţia Trump a instruit agenţii de imigrare să le ofere părinţilor două variante: „Solicit să fiu împreună cu copilul meu în scopul repatrierii în ţara mea de origine” sau „ Accept în cunoștinţă de cauză și în mod voluntar și cer să mă întorc în ţara mea de origine fără copilul meu minor, care înţeleg că va rămâne în Statele Unite”.

Deși agenţii sunt instruiţi să citească formularul într-o limbă înţeleasă de imigrant, care de obicei este spaniola, foarte rar personalul din agenţiile de imigrare cunoaște limbile indigene vorbite de cei mai mulţi migranţi. Avocaţii pentru apărarea drepturilor de imigrare au subliniat că prin forţarea părinţilor de a alege între părăsirea ţării, cu sau fără copii, migranţii sunt împiedicaţi să solicite azil.

În decizia din 26 iunie, judecătorul american Dana Sabraw, din Districtul de Sud din California, a decis că guvernul trebuie să reunească părinţii separaţi de copii, dar nu a stipulat că părinţilor trebuie să li se permită să rămână în SUA împreună cu copiii lor în timp ce așteaptă ca un judecător să îi audieze în cadrul unui proces, demers care poate dura ani.

Un sondaj efectuat de Universitatea Quinnipiac arată că 58% dintre americani nu sunt de acord cu politicile liderului american în materie de imigraţie, iar 39% aprobă politica lui Trump. În plus, 50% dintre respondenţi consideră că motivul politicii lui Trump faţă de imigraţie este „interesul sincer pentru protejarea frontierelor SUA”, iar 44% dintre americani cred că președintele are o „atitudine rasistă”.

Rata șomajului în UE, la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani

Rata şomajului în Uniunea Europeană a scăzut la 8,4% în luna mai, iar la nivelul întregii Uniuni Europene a fost de 7,0%, acestea fiind cele mai mici valori înregistrate în ultimii 10 ani, conform Eurostat.

În timp ce în Cehia s-a înregistrat cea mai scăzută rată a şomajului, de 2,3%, urmată de Germania, cu 3,4%, ţara cu cea mai ridicată rată a șomajului este Grecia, cu 20,1%, urmată de Spania, cu 15,8%.

În Statele Unite, rata șomajului a fost la nivelul de 3,8% în luna mai, conform publicaţiei EUObserver.

În România, conform datelor transmise luni de Institutul Naţional de Statistică, în luna mai numărul şomerilor a crescut uşor faţă de luna precedentă, rata şomajului fiind de 4,6%. „Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna mai a anului 2018 a fost de 413.000 de persoane, în creştere faţă de luna precedentă (411.000 de persoane), dar în scădere faţă de aceeaşi lună a anului anterior (470.000 de persoane)”, arată datele Institutului.

Ministrul grec al apărării ameninţă cu blocarea acordului privind schimbarea numelui Macedoniei

Panos Kammenos, ministrul apărării din Grecia, a declarat că va încerca să blocheze acordul prin care Macedonia îşi va schimba numele în „Macedonia de Nord”.

„Pentru mine nu este un acord bun şi voi încerca să îl blochez”, a declarat Kammenos, în ciuda faptului că acordul dintre Grecia şi Macedonia a fost susţinut de Uniunea Europeană, NATO şi SUA. Atena este de părere că fosta republică iugoslavă nu poate folosi numele Macedonia, întrucât mai există o regiune în nordul Greciei care are același nume.

În același timp, conform unui sondaj de opinie realizat de ziarul Proto Thema, în Grecia aproximativ 70% din populaţie nu acceptă acordul în care se stipulează că noua denumire va fi „Republica Macedonia de Nord”.

Aceste neînţelegeri au împiedicat Macedonia să adere la Uniunea Europeană şi NATO.

Americanii sărbătoresc Ziua Independenţei

Aproximativ 214 milioane de americani, din populaţia totală de 323,3 milioane, sărbătoresc astăzi Ziua Independenţei Statelor Unite. Ziua de 4 iulie marchează aniversarea Declaraţiei de Independenţă a Statelor Unite ale Americii din 1776.

În documentul ratificat de Congresul Continental se arată că 13 colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii. Autorul primei schiţe a Declaraţiei de Independenţă este Thomas Jefferson. Declaraţia a fost completată cu ajutorul lui Benjamin Franklin, John Adams și ulterior de întregul Congres Continental și reprezintă unul dintre cele mai preţuite simboluri ale libertăţii americanilor.

Independenţa Statelor Unite a fost recunoscută prin Tratatul de la Paris, din 3 septembrie 1783, iar în 1787 a fost adoptată Constituţia SUA, prin care Statele Unite au fost proclamate republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimţită a 50 de state, la care li s-a adăugat un district federal și un „stat asociat”, Puerto Rico.

Tot atunci s-a introdus și sistemul prezidenţial de guvernământ, iar primul președinte ales a fost George Washington (1789-1797). Constituţia adoptată în 1787 este în vigoare și a fost completată cu 27 de amendamente.