SUA: 80% din carnea de la supermarket conţine superbacterii

159

În 2011, un studiu realizat de organizaţia nonprofit Tgen (The Translational Genomics Research Institute), din SUA, arăta că 47% din carnea vândută în supermarketuri conţinea stafilococi aurii, iar peste jumătate din aceste bacterii erau rezistente la cel puţin trei clase de antibiotice. Un nou studiu, publicat recent de organizaţia EWG (Environmental Working Group), arată că în 2015 deja 80% din carnea vândută în SUA conţinea bacterii rezistente la antibiotice.

Aceste bacterii, supranumite și „superbacterii”, au fost detectate în 79% din probele luate pentru carnea tocată de curcan, în 71% din probele pentru cotletele de porc, în 62% din probele pentru carnea tocată de vită și în 36% din probele luate pentru aripile, copanele și pieptul de pui. Din analize realizate de către Sistemul Naţional de Monitorizare a Rezistenţei Antimicrobiene pe probele respective, bacteriile găsite erau rezistente la cel puţin 1 din 14 antibiotice testate.

Organizaţia EWG a adresat o scrisoare deschisă Administraţiei Alimentelor și Medicamentelor din SUA (FDA), cerând să se ia măsuri la nivel naţional pentru a anihila această ameninţare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a nominalizat rezistenţa la antibiotice ca fiind unul dintre cele mai mari pericole pentru sănătate la nivel mondial. „Nu ar trebui să așteptăm ca 100% din bacteriile găsite în carne să fie rezistente la antibiotice pentru ca FDA să facă ceva. Acum este momentul să le interzică fermelor să mai folosească clasele de antibiotice care sunt folosite și la oameni”, declară Dawn Undurraga, autorul raportului EWG.

Abia anul trecut, FDA a interzis folosirea antibioticelor care stimulează creșterea musculară pentru animalele destinate consumului larg. Însă, pentru tratarea bolilor, FDA permite încă folosirea unei largi clase de antibiotice, printre care și cele denumite „importante medical”, adică antibiotice folosite și pentru tratarea bolilor la oameni, inclusiv penicilină, eritromicină, tetracicline, cefalosporine. Un raport al organizaţiei NRDC (Natural Resource Defense Council) arată că, în 2015, o largă majoritate a antibioticelor destinate oamenilor erau vândute pentru a fi puse ca aditive în apa și mâncarea animalelor destinate consumului larg și că aproape toate au fost vândute fără reţete medicale.

Statele Unite nu sunt o excepţie când vine vorba despre problema cărnii infestate cu superbacterii. Chiar la începutul acestui an, o analiză realizată de guvernul britanic în propriile magazine a găsit o prezenţă record a acestor bacterii în carnea de pui (singura testată). O proporţie (nespecificată) dintre probele în care au fost găsite bacteriile Campylobacter jejuni și E. coli au fost testate pentru rezistenţă la antibiotice. Spre mirarea cercetătorilor, 49% din probele cu C. jejuni și 55% din probele cu E. coli au reieșit cu rezistenţă la ciprofloxacină. Raportul notează că proporţia puilor infestaţi cu superbacterii „a crescut semnificativ” faţă de un studiu similar realizat în urmă cu 10 ani. Ciprofloxacina se utilizează la oameni pentru tratarea infecţiilor bacteriene diverse, la nivelul tractului respirator, al organelor genitale la femei, la nivelul pielii, dar medicii deja se plâng că tratamentele cu acest antibiotic nu mai sunt eficiente.

În România, mai apar pe la televizor știri pe această temă, după vreun control spontan al inspectorilor de la Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară. Așa auzim de brânza fără lapte, de mierea făcută cu sirop de glucoză și de carnea nu cu superbacterii, ci chiar direct cu antibiotice. Legea UE a interzis încă din 2006 administrarea antibioticelor pentru stimularea creşterii animalelor. Antibioticele trebuie folosite doar când animalele sunt deja bolnave, iar după administrare se impune un timp de metabolizare, în care nu este voie ca animalele să fie sacrificate pentru carne, să le fie colectate laptele sau ouăle. Fiecare ţară membră UE este responsabilă de a se asigura că aceste practici sunt respectate. În realitate, produsele alimentare nu pot fi verificate decât prin eșantionare, iar piaţa este mult prea mare pentru un control strict, explică conf. dr Nastasia Belc, de la Institutul de Bioresurse Alimentare.

O altă problemă pentru România este că deja se află în topul ţărilor europene cu cel mai ridicat consum de antibiotice și deci și în topul ţărilor europene cu cea mai mare rată de rezistenţă la antibiotice, conform unui raport al Observatorului Român de Sănătate de anul trecut. Totodată raportul notează că majoritatea acţiunilor care încurajau utilizarea raţională a antibioticelor, acţiuni iniţiate în 2016 după dezastrul infecţiilor nosocomiale în cazul Colectiv, au fost între timp oprite. Printre ele se numărau: finanţarea testării pacienţilor pentru a evidenţia apariţia germenilor multirezistenţi; introducerea în universităţile de profil a unui curs dedicat rezistenţei microbiene; campanii de comunicare adresate publicului larg pentru folosirea corectă a antibioticelor; angajarea unor medici specializaţi pe control antimicrobian în unităţile sanitare. Practic, singura acţiune care a continuat și în 2017 a vizat cursurile adresate medicilor și asistenţilor medicali cu privire la utilizarea antibioticelor.

Specialiștii recomandă consumul de carne și lactate organice, din surse sigure, unde știm că animalele au fost crescute corect. Desigur că, în condiţiile în care carnea (mai ales cea roșie, de vită) are și alte efecte nocive asupra sănătăţii, varianta cea mai bună ar fi renunţarea completă la consumul de carne.