După 7 decenii: Hitler, autor de bestseller în Germania

374

Anul 2016 poate fi considerat un an al surprizelor din multe puncte de vedere, inclusiv prin prisma noutăţilor editoriale cu substrat politic. Una dintre cele mai controversate cărţi din istoria umanităţii, „Mein Kampf” a lui Adolf Hitler, a devenit cea mai bine vândută carte în Germania, în ciuda faptului că această operă a dictatorului german nu este o simplă carte de lectură, ci o apologie a ideologiei nazismului.

Începând cu 1 ianuarie 2016, cartea a fost retipărită în Germania, cu peste 3.500 de note de subsol, după un tiraj iniţial redus (circa 4.000 de exemplare). Noua versiune a cărţii are 2.000 de pagini, faţă de cele aproximativ 1.000 de pagini în versiunea originală, fapt datorat amplului comentariu critic la adresa manifestului lui Adolf Hitler.

Editorii proiectului au fost luaţi prin surprindere de cererile care au depășit de mai bine de patru ori tirajul iniţial al cărţii. Directorul Institutului de Istorie Contemporană din Munchen, instituţia care a publicat această ediţie adnotată, spune că a primit comenzi pentru 15.000 de copii ale volumului doar în momentul în care a făcut publică intenţia publicării. De asemenea, institutul în cauză a primit cereri de traducere a cărţii în limbile italiană, franceză şi engleză. De atunci însă au fost vândute 85 de mii de cărţi, iar la sfârșitul acestei luni urmează să apară cel de-al șaselea tiraj.

Se știe că, în perioada de glorie a lui Hitler (1933 – 1945), au fost vândute cel puţin 12 milioane de exemplare ale lucrării, cartea fiind tradusă în 18 limbi. Puţini se mai așteptau ca, după șapte decenii, interesul faţă de această carte să rămână crescut. Însă unii au anticipat într-o oarecare măsură succesul. Der Spiegel, de pildă, anunţa încă din luna mai că Mein Kampf era deja noul bestseller al anului. Cotidianul german vorbea atunci de cel puţin 50.000 de exemplare vândute și trăgea un semnal de alarmă asupra efectelor pe care le poate avea asupra conștiinţei fiecăruia o carte care propagă ura.

Interesul a trecut dincolo de graniţele Germaniei. În Italia, ziarul Il Giornale, patronat de Silvio Berlusconi, a publicat ediţia italiană a lui Mein Kampf, într-un tiraj de peste 200.000 de exemplare. Gazeta italiană a răspuns acuzaţiilor primite ulterior explicând că lumea trebuie să cunoască ororile trecutului pentru a nu le mai repeta.

De ce a apărut acum nevoia reeditării cărţii? Ar putea fi sugerate cel puţin două motive. În primul rând, la 1 ianuarie 2016, Mein Kampf a devenit, conform legii, liberă de drepturi de autor (care au aparţinut până atunci landului federal Bavaria), astfel încât oricine o poate publica.

În al doilea rând, publicul german actual pare mult mai dispus să citească această carte decât erau generaţiile anterioare. Cel puţin aceasta sugerează cifrele statistice, ceea ce face ca și îngrijorările să fie pe măsură. Sondajele de opinie au evidenţiat o divizare extrem de profundă a societăţii germane în această privinţă. Un sondaj realizat de YouGov a arătat că 51% dintre germani se opun menţinerii interdicţiei de publicare a cărţii. Acest trend este posibil, fiindcă, potrivit lui Peter Longerich, biograf al lui Hitler, germanii au ajuns într-un punct în care tabuurile sunt sfărâmate. „Am intrat probabil într-o etapă în care poţi să faci mult mai multe lucruri cu Hitler şi textele sale decât puteai să faci în urmă cu 10-20 de ani. În era mass-media, tabuurile sunt în mod constant sfărâmate, iar textele nu mai pot fi ţinute sub lacăt”, a declarat istoricul german.

Situaţia nu este chiar nouă. Ultimii ani anunţau deja o schimbare de percepţie faţă de trecutul nu foarte îndepărtat din istoria Germaniei. De exemplu, peste 2.000 de cărţi despre Adolf Hitler au fost publicate în Germania în anul 2013. De fapt, un studiu efectuat de grupul de monitorizare a presei din Germania a constatat că volumele şi filmele despre Hitler au atins un număr record în 2013.

Numai televiziunea publică germană ZDF a difuzat 109 filme documentare despre Hitler în 2013. „Având în vedere că istoria este unul dintre principalele noastre domenii de interes, nu este surprinzător faptul că difuzăm atât de multe programe despre naţional-socialism”, a declarat Robert Bachem, directorul ZDF. Sociologii au sugerat că această creștere a interesului faţă de nazism poate fi explicată prin faptul că majoritatea germanilor de astăzi nu au trăit experienţa celui de-al Doilea Război Mondial.

O ilustrare a acestei schimbări de percepţie a fost evidenţiată de succesul pe care l-a avut filmul „Er ist wieder da”, o abordare satirică, care îşi imaginează reînvierea lui Hitler în zilele moderne din secolul al XXI-lea şi transformarea lui într-o vedetă a spectacolelor de stand-up comedy. Chiar dacă filmul se dorește a fi o comedie, poate fi văzut și ca un semnal de alarmă pentru tendinţele existente în societatea contemporană.

Acesta este și motivul pentru care reeditarea cărţii a stârnit mari nemulţumiri din partea comunităţilor evreiești. „După expirarea drepturilor de autor, există un risc foarte mare ca această palidă tentativă de carte să devină disponibilă unui public mult mai larg”, au precizat liderii evrei din Germania. Totuși, aceștia au recunoscut că înţelegerea contextului istoric reprezintă un element important pentru explicarea nazismului. „Aşadar, nu avem nimic de obiectat, dacă o ediţie academică va fi publicată însoţită de comentarii şi va fi disponibilă pentru cercetări ştiinţifice şi în scopuri educative.” Atunci când făceau aceste comentarii nici liderii evrei nu anticipau că Hitler va redeveni autor de bestseller într-o variantă post-mortem.

„Teama că publicarea acestei cărţi ar permite promovarea ideologiei lui Hitler s-a dovedit a fi nefondată”, și-a exprimat satisfacţia într-un comunicat directorul Institutului de istorie contemporană. Aceasta nu înseamnă, totuși, că seminţele cultivate acum nu vor rodi ceva mai târziu. Pe fondul curentului naţionalist care se intensifică tot mai mult în Europa, ideile lui Hitler pot prinde rădăcini destul de adânci.