„De zeci de ani așteptăm asta”, salutul polonez pentru soldaţii americani

285

Istoria se scrie sub ochii noștri. Sau poate că se rescrie, dacă luăm în considerare maniera în care se mișcă trupele americane în vecinătatea graniţelor rusești.

Un moment istoric, marcat printr-o ceremonie: polonezii le-au urat bun venit primelor trupe americane trimise pentru a descuraja Rusia. Este cea mai mare desfăşurare de forţe realizată de americani în Europa în ultimele decenii, comentează DW. Ceea ce a sosit este o brigadă de aproximativ 3.500 de soldaţi din Colorado, cu 87 de tancuri și 400 jeepuri Humvee.

„De zeci de ani aşteptăm asta”, a declarat premierul Poloniei, ca urare de bun venit. Associated Press scria cu această ocazie că „militarii americani care au intrat în Polonia îndeplinesc un vis mai vechi al polonezilor după căderea comunismului, în 1989, respectiv de a avea trupe din Statele Unite pe teritoriul lor, ca măsură de intimidare a Rusiei”. Ţările baltice, dar şi Polonia şi-au exprimat deseori îngrijorarea în privinţa agresiunii pe care Moscova o manifestă în regiune, temeri amplificate de implicarea rusă în Ucraina şi în Siria. Șeful Comandamentului american al Operaţiunilor Speciale, generalul Raymond T. Thomas, a vizitat anterior cele trei mici republici baltice, iar concluziile sale nu erau încurajatoare. „Sunt speriaţi de moarte de Rusia”, a declarat Thomas, conform New York Times. El a precizat că desfășurarea acestor militari s-a făcut silenţios, dar nu în secret, pentru a trimite un mesaj Kremlinului. „Rușii știu că suntem aici.”

Premierul landului german Brandenburg se exprima în aceeași direcţie atunci când și-a declarat convingerea că „decizia NATO a fost justificată şi corectă. Cunosc foarte bine situaţia din Polonia, teama produsă de rezultatele politicii externe ruse din ultimii trei ani.”

În acest moment, polonezii, și nu numai ei, se simt mai în siguranţă. Soldaţii americani se vor antrena prin rotaţie în mai multe state din estul Europei, urmând ca la fiecare nouă luni să fie înlocuiţi. Oficialii SUA spun că măsura e necesară după agresiunea Rusiei în Ucraina. Unii ar putea asocia aceste mișcări importante de trupe americane cu sfârșitul mandatului lui Obama și cu noile tensiuni diplomatice cu Rusia. În realitate, administraţia Obama a anunţat încă din luna octombrie 2016 trimiterea unei brigăzi militare în estul Europei, în cadrul Operaţiunii „Determinare Atlantică”. În decembrie 2016, generalul Ben Hodges, comandantul forţelor terestre americane în Europa, spunea că exerciţiile care vor urma sunt un test despre „cât de rapid efectivele pot fi mutate din port în teren. Sunt încrezător în acest semnal foarte puternic, mesajul că Statele Unite, alături de restul aliaţilor din NATO, sunt angajate în sensul acţiunilor de disuasiune”, explica Ben Hodges. Planul NATO este de a crea patru grupuri de luptă cu efective totale de 4.000 de militari, susţinuţi de o forţă de reacţie rapidă formată din 40.000 de persoane.

Întrebat ce semnal crede că va transmite Moscovei venirea trupelor americane în Polonia, Jaroslaw Mika, general al armatei poloneze, a spus că mesajul este următorul: „Suntem gata de orice. Este o operaţiune militară normală. Să ne apărăm ţara şi familiile. Să apărăm lumea.”

Așa cum era ușor de intuit, Rusia a criticat consolidarea capacităţilor militare în Europa de Est, considerând desfăşurarea a mii de militari americani o ameninţare la adresa securităţii statului rus. Dmitri Peskov, ministrul rus de externe, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că răspunsul Rusiei este o reacţie naturală în faţa creşterii puterii militare a unui stat vecin. „Privim asta drept o ameninţare la adresa noastră. Aceasta este o acţiune care ne ameninţă interesele, securitatea, în plus, aceasta este cea de-a treia naţiune (cu excepţia Rusiei şi Poloniei) care îşi consolidează prezenţa militară în apropierea frontierei rusești în Europa, şi nici măcar nu este un stat european”, a afirmat Peskov. Totuși unităţile care sunt acum amplasate de la Marea Baltică până în România pentru a garanta securitatea în regiune sunt mult mai mici decât trupele aliate care au protejat, până în 1989, Berlinul de Vest.

Chiar și așa, bucuria est-europenilor s-ar putea să fie de scurtă durată, fiind incert cât de mult vor rămâne trupele americane în zonă. Mulţi se întreabă dacă nu cumva, după ce Donald Trump va fi învestit, soldaţilor americani li se va ordona să se întoarcă acasă. „Sau dacă nu cumva se gândește la un «nou Yalta», prin care ar dori să se implice la împărţirea lumii cu Moscova, ca în 1945, în sfere de influenţă clar definite”, comentează un jurnalist DW.

„Am spus cu mult timp în urmă că NATO are probleme. În primul rând că este învechită, pentru că a fost concepută acum ani și ani”, este una dintre ultimele declaraţii ale lui Trump, într-un interviu acordat cotidianului german Bild. Acest gen de declaraţii, repetate cu obstinaţie, îngrijorează chiar și ţări care ar avea motive în plus să fie mai apropiate de Rusia. „Dacă Donald Trump va încheia o înţelegere separată cu Rusia pentru o împărţire a sferelor de influenţă, acest lucru va fi dezastruos pentru Bulgaria”, a declarat președintele bulgar. Devine evident că nici ţările care ar fi putut fi mai mult în siajul Rusiei nu par să fie încântate de noile perspective care se pot naște la orizont. Se poate spune că viitorul lasă câmp larg pentru speculaţii, dar și pentru evenimente imprevizibile.