Românii rămân campioni europeni la fumat

50

România are cel mai mare număr de dependenţi de tutun din Europa în raport cu numărul de locuitori, arată datele oficiale. Potrivit experţilor, o treime dintre români fumează și aproape jumătate dintre aceștia încearcă să renunţe la acest obicei prin diverse metode.

În plus, 80% au început să fumeze înainte să împlinească 22 de ani. Cât despre cei care s-au lăsat de viciu, anul trecut doar 110.000 de persoane au renunţat la fumat.

Tentaţia oamenilor de a fuma este în strânsă legătură cu nivelul de dezvoltare al societăţii, dar și cu gradul de educaţie al populaţiei, susţine Daniel Pryor, coordonator de programe la Institutul „Adam Smith”. Statele bogate din Uniunea Europeană au sisteme eficiente de reglementare a acestui domeniu, programe educaţionale și de informare, iar populaţia înţelege mai bine riscurile pe care le are fumatul asupra sănătăţii. În ţările din sud-estul Europei sunt cele mai multe persoane care fumează, în timp ce statele vestice au rate mai scăzute. Suedia este ţara unde numărul de fumători a scăzut semnificativ în ultimii ani, în timp ce Bulgaria este aproape la egalitate (36%) cu România în ce privește numărul fumătorilor raportat la numărul de locuitori.

Suedia a avut succes cu strategia sa de „reducere a riscurilor” atribuite fumatului. După ce fumatul a atins punctul culminant în 1980, cu 34% din populaţie fumătoare, autorităţile au demarat programe de informare și de prevenire, iar în paralel industria tutunului a lansat produse alternative. Unul dintre acestea este snus, produs care constă practic în pungi de tutun umed pe care consumatorul le pune sub buza superioară. Această variantă de a consuma tutun exclude din ecuaţie fumul de ţigară și prin urmare riscul apariţiei afecţiunilor pulmonare cauzate de fumul de ţigară la fumătorii activi și pasivi. Faptul că guvernul suedez a creat stimulente fiscale pentru ca oamenii să aleagă snusul în detrimentul ţigărilor a dus la scăderea cantităţii de ţigări vândute comparativ cu vânzările de snus, care au crescut. Și cu toate că producătorilor de snus le este interzis să susţină că produsul lor este mai puţin dăunător decât ţigările, astăzi 15% dintre suedezi consumă snus.

Și în Marea Britanie procentul fumătorilor a înregistrat o scădere constantă de la 45%, cât a fost estimat pentru prima dată numărul fumătorilor în Marea Britanie, în 1974. În perioada 2017-2018, două treimi dintre fumătorii care au ales să folosească atât ţigareta electronică, cât și programele publice de renunţat la tutun au reușit să renunţe complet la fumat. Drept urmare, procentul fumătorilor din Anglia a atins un minimum istoric. Astăzi, doar 15% din populaţia adultă fumează. În plus, Marea Britanie este pe locul patru în lume la costul unui pachet de ţigări (10 lire sterline), după Australia, Noua Zeelandă și Norvegia. Franţa, de asemenea, a declarat război fumătorilor. Aici preţul pachetului de ţigări va crește în 6 etape, astfel încât, până la finele anului 2020, va ajunge la 10 euro. Actualmente, preţul per pachet a ajuns deja la 8 euro.

Și în România, peste 350 de organizaţii nonguvernamentale au iniţiat programul „Iniţiativa 2035-prima generaţie fără tutun a României. Într-o scrisoare deschisă li se solicită Parlamentului și Guvernului adoptarea în regim de urgenţă a unor modificări legislative care să „îndepărteze orice sursă” de publicitate și promovare directă și indirectă pentru produsele din tutun. Până în prezent, ţara noastră a adoptat Legea nr. 15/2016 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, prin care se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise. Drept urmare, „dacă urmărim datele statistice, vedem că 1.993 de adulţi şi 708 copii nu au mai necesitat spitalizare pentru o acutizare a unei boli provocate sau agravate de fumat în 2016, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2015”, a declarat Vlad Voiculescu, fost ministru al sănătăţii.

În prezent, deși statisticile și rapoartele cu privire la decesele și afecţiunile cauzate de consumul de tutun par mai puţin impresionante, experţii se „încăpăţânează” totuși să ne prezinte realitatea cu privire la impactul fumatului asupra sănătăţii. Astfel, fumatul și obezitatea sunt mai periculoase chiar decât radiaţiile nucleare, reiese din statisticile cercetătorilor. În plus, o ţigară conţine 4.000 de compuși și nu mai puţin de 60 dintre aceștia sunt carcinogeni cunoscuţi. Metodele care ajută la renunţarea la fumat sunt variate. Printre acestea se numără medicaţia, produsele alternative (plasturi cu nicotină, spray-uri speciale, gumă de mestecat cu nicotină, produse naturiste), dar și înscrierea în programele și asociaţiile antifumat.