„Războaiele și veștile de războaie” abundă astăzi în mass-media internaţională, semn că pacea pe care o anunţau unele studii, cu doar trei ani în urmă, s-a deteriorat văzând cu ochii și continuă să se deterioreze. O privire asupra hărţii globului reușește să cuprindă imaginea lucidă a unei lumi în care pacea este un privilegiu ieșit din comun.

Conflictele din Irak, Ucraina, Israel, Siria și focul mocnit din Coreea de Sud ţin constant ocupate rubricile de externe ale marilor publicaţii.

Sâmbătă, „califul Ibrahim”, liderul grupării Statul Islamic, le-a ordonat musulmanilor din Irak să i se supună, într-o primă înregistrare video la Mosul. Combatanţii jihadiști au făcut ravagii în ţară, în speranţa că vor asedia suficiente teritorii pentru a declara Irakul un „califat islamic”.

Duminică, „ministrul Apărării” rebelilor, Igor Strelkov, a declarat Agenţiei publice ruseşti RIA Novosti că „lupte intense” erau în curs la periferia Luganskului, unde forţele ucrainene au mobilizat, potrivit acestuia, zeci de tancuri. Intervenţia armatei ruse în Ucraina a început la 24 februarie, ca urmare a Revoluţiei ucrainene proeuropene soldate cu o lovitură de stat, când trupe speciale rusești fără însemne au preluat controlul asupra celei mai mari părţi a peninsulei Crimeea din Ucraina.

Tot duminică, o rachetă lansată de pe teritoriul sirian a căzut duminică seara în partea ocupată de Israel a Platoului Golan, a anunţat armata israeliană, precizând că incidentul nu s-a soldat cu victime. Siria, care, în timpul războiului din Liban (2006) ameninţa că va intra în război de partea Hezbollah, răspunde încă o dată violent la ofensiva israeliană în Fâșia Gaza, ofensivă care a intrat în cea de-a șaptea zi.

Luni dimineaţă, noi raiduri aeriene și tiruri de artilerie au fost lansate într-o operaţiune care vizează neutralizarea grupării Hamas. Tot luni, Coreea de Nord a tras aproximativ 100 de obuze către mare, în cursul unor manevre cu muniţie reală, în apropiere de frontiera maritimă cu Coreea de Sud, fără să atingă teritoriul sud-coreean. Coreea de Nord efectuează frecvent tiruri de rachetă sau exerciţii militare pentru a-şi sublinia nemulţumirea. Coreea de Sud se pregăteşte să înceapă, pe 16 iulie, manevre comune cu aliatul său american.

Domnia unei iluzii

E posibil ca atunci când citeşti aceste vești să considerăm totuși că, da, în aceste regiuni situaţia este dramatică, însă în cea mai mare parte a lumii domnește pacea. De altfel, bazându-se pe studiile care apreciau că lumea renunţă tot mai vizibil la violenţă, autorul american Steven Pinker, profesor de psihologie la Harvard, aprecia în volumul The Better Angels of Our Nature că „declinul violenţei ar putea fi cea mai semnificativă și cea mai puţin apreciată dezvoltare din istoria speciei noastre”.

În editorialul pe care îl semna în numărul din mai al revistei Semnele timpului, Norel Iacob argumenta însă că există riscul ca privind la statisticile despre scăderea numărului victimelor conflictelor armate, să pierdem din vedere faptul că numărul conflictelor între state a crescut, în medie cu 2% pe an, de la 1.870 în anii 2000. „Așadar, nu devenim mai puţin agresivi sau mai puţin conflictuali, ci, dimpotrivă, tendinţa consolidată pe termen lung ne spune că ne angajăm într-un număr mai mare de ameninţări și conflicte.”

Unde arde?

Potrivit portalului GlobalSecurity.org, administrat de expertul american în apărare John Pike, în prezent, sunt în desfășurare zece conflicte armate care se soldează anual cu peste 1.000 de morţi. Lista lor include ţări precum Irak, Afganistan, Pakistan, Nigeria, Somalia, Sudanul de Sud, Republica Centrafricană, Egipt, Siria și Mexic (unde bătălia împotriva traficanţilor de droguri face victime an de an). Însă această statistică este departe de a pune punct chestiunii stabilităţii păcii în lume.

În alte 34 de regiuni ale lumii au loc conflicte armate soldate, ce-i drept, cu mai puţine victime în ultimii ani, însă care au făcut ravagii în rândul populaţiei locale de la începuturile lor. Cel mai vechi astfel de conflict îl reprezintă separatismul kurd din Iran, care a început în urmă cu 96 de ani și a cumulat peste 34.000 de morţi de la începerea sa.

Al doilea cel mai vechi conflict este și cel mai sângeros, soldându-se cu peste 4,5 milioane de morţi. Este vorba de războiul dintre cele două Corei, aprins în 1945.

Și a treia poziţie, ca vechime, este ocupată tot de un conflict din Asia, mai exact de tensiunile din Kashmir, soldate cu peste 40-60.000 de morţi și datând din 1947.

Harta lumii este presărată cu războaie între care cele foarte violente au contagiat patru continente, ceea ce face ca ipoteza diminuării gradului de conflictualitate al statelor să fie doar o dorinţă frumoasă, încă nerealizată.