Un război mondial deja a început

2444

Ne este greu să îl identificăm, pentru că nu este războiul tipic, nu seamănă cu ce se întâmplă în Siria acum sau cu ce găsim în cărţile de istorie. Poate am avea mai mult noroc să îl observăm, dacă am citi cărţi despre gestionarea afacerilor. Putem însă identifica rapid prima victimă: Rusia.

Astăzi nu mai este nevoie de un război clasic pentru a ruina intenţiile unor actori politici, ci, în cazul în care timpul o permite, o soluţie modernă o constituie războiul economic, jucat la preţul barilului de petrol. De câteva luni, acest preţ este în cădere liberă, coborând cu aproape 35%, de la 115 dolari la 75 de dolari.

Este o decizie luată de Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) în urma faptului că există o cerere mult prea mare pe piaţă, ca o consecinţă directă a exploatărilor de gaze de șist din Statele Unite. În mod special Arabia Saudită a acţionat pentru a-și păstra poziţia pe piaţă, sperând să-i scoată pe alţii din afacere şi fiind în acelaşi timp gata să menţină un preţ foarte scăzut pentru barilul de petrol chiar și pentru următorii doi ani. Acest sacrificiu pe termen scurt va menţine cota de piaţă pe termen lung, pentru că măsura îi va obliga pe alţi producători să reducă investiţiile și producţia.

Aceasta pare a fi o luptă între aliaţii și dușmanii tradiţionali ai Statelor Unite, motiv pentru care se speculează în presă că ar fi un complot la mijloc, pus la cale de SUA și Arabia Saudită, împotriva Rusiei și Iranului, care au fost cel mai grav afectate de această măsură. Dar, indiferent dacă a fost orchestrată sau nu, această măsură a pornit un război economic ce va avea urmări dincolo de graniţele celor două ţări.

Iranul, sancţionat

Economia Iranului, care depinde în principal de exportul de ţiţei, se confruntă deja cu probleme majore, din cauza sancţiunilor internaţionale impuse ca urmare a deciziei Iranului de a nu renunţa la programul nuclear. SUA și UE au pus embargo pe ţiţeiul iranian, au impus restricţii bancare ferme și alte interdicţii comerciale pentru a determina Teheranul să se supună cerinţelor internaţionale cu privire la activităţile nucleare.

Scăderea preţului la barilul de petrol nu va face decât să amplifice aceste dificultăţi economice majore. Pentru Iran, care deţine a patra cea mai mare rezervă de petrol din lume, orice preţ sub 100 de dolari pe baril va crea un deficit bugetar semnificativ și va submina poziţia ţării în negocierile cu Vestul privind programul nuclear, avertizează experţii. Preţul a scăzut însă și la 81,40 de dolari pe baril.

„Iranul a avut noroc că în ultimii 8 ani preţul la petrol s-a menţinut atât de ridicat. Nimeni nu poate să prezică ce se va întâmpla, dar dacă ne gândim cum era situaţia în 1998, când preţul unui baril era de 10 dolari, atunci putem spune că scăderea preţului poate să fie catastrofală”, a declarat Amir Handjani, de la compania RAK Petroleum, din Dubai.

Ursul rusesc, în cușcă

Rusia se confruntă și ea cu sancţiuni impuse de SUA, UE, Australia, Canada și Norvegia, în urma anexării Crimeei, însă toate aceste măsuri nu au reușit să aibă impactul pe care îl are scăderea preţului la petrol. Contramăsurile adoptate de președintele Putin nu au îmbunătăţit nici ele situaţia. Deși au părut populare la momentul respectiv, interdicţiile puse pe importurile de alimente au făcut să crească preţul la fructe și legume cu aproape 9% și, deși s-a promis că producţia domestică va substitui golul, exploatarea agriculturii trebuie mai întâi reformată, iar asta nu se poate face de pe o zi pe alta, spun observatorii.

Acum, Rusia este în pragul recesiunii, iar scăderea preţului la petrol, împreună cu problemele întâmpinate la proiectul South Stream, va contracta considerabil economia ţării în următorul an. Dacă Putin va continua politica de înstrăinare faţă de Vest, iar sancţiunile sunt impuse pe termen lung, ţara va trebui să rupă dependenţa de tehnologia, alimentele și bunurile străine și să producă totul acasă. Pe termen scurt, aceasta nu este o soluţia viabilă, conform spuselor economistului rus Sergei Aleksashenko, fost vicepreședinte al Băncii Centrale Ruse.

Iar factorii responsabili pentru această situaţie – sancţiunile și preţul la petrol – probabil nu se vor schimba curând. „Economia era în scădere chiar și când preţul la petrol era ridicat. Sancţiunile și preţul petrolului nu fac decât să grăbească procese macroeconomice care existau deja. Cred că anul viitor nu vor fi noi sancţiuni, dar cele actuale vor rămâne și cred că preţul la petrol se va menţine pe la 80 de dolari pe baril. Și cred că economia se va contracta”, a declarat și economistul rus Vladimir Tikhomirov.

Cât va supravieţui Rusia fără să schimbe strategia? Experţii spun că în anii precedenţi în care preţul la petrol s-a menţinut ridicat, Rusia a putut strânge o rezervă generoasă de bani, pe care o poate folosi acum. Partea proastă este că celelalte industrii au rămas nedezvoltate, lăsând ţara complet vulnerabilă la factorii care afecteză piaţa petrolieră. Din cauza devalorizării monedei naţionale, companiile rusești care au împrumuturi în dolari pe care le plătesc în ruble vor avea o mare problemă în a-și plăti datoriile, iar sancţiunile externe impuse sectorului financiar au îngreunat mult procesul de acordare a creditelor.

„Nu văd nicio soluţie pentru a ieși din asta, decât să ne împrietenim din nou cu Vestul, dar asta nu se va întâmpla prea repede și timpul este împotriva noastră”, a declarat Vladimir Milov, expert rus în domeniul energiei și politician din opoziţie.

Putin, în criză de timp

În această situaţie, Putin își menţine instinctele imperialiste și avertizează în discursul despre starea naţiunii că „nimeni nu poate căpăta superioritate militară peste Rusia”. Însă nici rușii nu mai par impresionaţi, prea multe s-au întâmplat în Rusia în cele 9 luni de la aclamata anexare a Crimeei, iar acum, deși auditoriul este același, reacţia este mută. Experţii sunt de părere că presiunea economică nu îl va face pe Putin să renunţe la influenţa asupra Ucrainei, pe care o consideră nenegociabilă, însă îi vor cauza probleme în relaţia cu elita rusă și sectorul de afaceri, doi piloni ai susţinerii sale politice. Și problemele actuale nu afectează doar clasa superioară, ci afectează și conturile bancare, cheltuielile lunare și planurile de vacanţă a milioane de cetăţeni de rând. De la anexarea Crimeei, rubla și-a pierdut 40% din valoare, iar o consecinţă directă este că multe bunuri străine devin inaccesibile. Apple, de exemplu, a mărit preţurile cu 25% pentru a compensa devalorizarea rublei, iar Ikea urmează să facă același lucru în magazinele rusești.

Încercările lui Putin de a liniști apele nu au avut succes. În timp ce devine evident pentru toată lumea că devalorizarea monedei este cauzată sancţiunile impuse de UE și SUA, multiplicate de scăderea preţului la petrol, Putin încearcă să dea vina pe „speculatori”, pe care să îi prindă Banca Centrală Rusă. Mai degrabă, ceea ce transpare din discursul președintelui este că nu are un plan în faţa reducerii puterii de cumpărare și a creșterii inflaţiei, iar asta îl va goni de la putere, însă nu acum, ci peste 5 sau 10 ani. „Înainte de asta, cel mai probabil nu va fi nicio schimbare pozitivă. Rezerva de răbdare a oamenilor este foarte mare”, conchide Konstantin Sonin, prorector și profesor de economie la Universitatea de Stat, Școala Superioară de Economie din Moscova.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.