Israelul se autodefinește prin lege ca stat exclusiv pentru evrei

156

Sesiunea parlamentară din Israel se încheie cu adoptarea unui pachet de legi controversate, care se află pe masa parlamentarilor de cinci ani și care reprezintă o victorie mai mult sau mai puţin simbolică a premierului Netanyahu și a politicienilor naţionaliști de dreapta.

Legea, aprobată la sărbătorirea a 70 de ani de la înfiinţarea statului, definește Israelul drept căminul naţional istoric al poporului evreu”, în care dreptul de autodeterminare „le aparţine exclusiv evreilor”, notează Reuters.

Dreptul de autodeterminare se referă la calitatea de membru a unui stat și în practică prevede dreptul locuitorilor unui teritoriu particular, fie că este un singur sat, un judeţ întreg sau o serie de judeţe adiacente, să îşi exprime, printr-un plebiscit liber, dorinţa de a nu mai rămâne uniţi cu statul din care fac parte la acel moment, ci de a forma o unitate administrativă independentă sau un stat independent. Astfel, Israelul îngreunează soluţia celor două state, susţinută de comunitatea internaţională ca cel mai bun răspuns la criza politică și teritorială dintre evrei și arabi.

Pe lângă aceasta, legea mai prevede o clauză în care se menţionează că „Ierusalimul unit” este capitala Israelului, iar ebraica este limba oficială. Limba arabă va putea să fie folosită în continuare în instituţiile publice, dar a fost retrogradată la rangul de „statut special”, ceea ce este o noutate legislativă, având în vedere că de la înfiinţarea statului nu au fost votate legi care să reglementeze acest aspect, ebraica și araba fiind considerate limbi cvasioficiale, notează Agerpres.

În ultimul moment, în ședinţa în care legea trebuia votată, parlamentarii au renunţat la anumite clauze împotriva cărora au protestat inclusiv președintele statului, Reuven Rivlin, care deţine mai mult un rol simbolic și rar se exprimă public, avocatul poporului, dar și alţi oameni politici, printre care și ambasadorul UE în Israel, care a fost și rapid convocat la Ministerul de Externe israelian să ofere explicaţii.

Clauzele respective ar fi legiferat segregarea pe naţionalităţi, autorizând înfiinţarea de comunităţi „compuse din oameni cu aceeași credinţă și naţionalitate pentru a se menţine caracterul exclusiv al acestei naţionalităţi”. Avi Dichter, deputatul partidului la guvernare şi autor al proiectului de lege, a recunoscut fără menajamente la un post public de radio că textul vrea „să permită unei populaţii sioniste să trăiască fără a avea alături de ea o populaţie care nu este dispusă să apare frontierele ţării”, făcând referire la populaţia arabă, care nu alcătuiește nici 20% din populaţia ţării. Președintele și-a exprimat îngrijorarea că o astfel de lege va permite înfiinţarea unor localităţi „care exclud evrei sefarzi, ultraortodocşi, druzi, membri ai comunităţii LGBT” și că este o măsură care va fi folosită împotriva statului evreu la nivel internaţional.

Pe de altă parte, legea face referire la dreptul Israelului de a ocupa teritoriile palestiniene, spunând că „statul evreu vede dezvoltarea așezămintelor israeliene ca pe o valoare naţională și va acţiona pentru a încuraja și promova această valoare”.

Scriind pentru ziarul israelian liberal Harretz, Mordechai Kremmitzer, profesor la Facultatea de Drept din Ierusalim, spune că, prin această lege, „Israelul își dă jos masca astfel ca toată lumea să îi vadă faţa ultranaţionalistă respingătoare”. Pentru arabi, legea adeverește lucrurile de care se plâng de ani de zile, și anume că sunt discriminaţi și trataţi ca cetăţeni de mâna a doua. „Cred că această legislaţie rasistă dată de un guvern de extremă dreapta plantează seminţele pentru crearea unui stat de apartheid”, crede un medic arab în vârstă de 71 de ani.

Eliza Vlădescu
După absolvirea Facultății de Comunicare și PR din cadrul SNSPA, Eliza Vlădescu a dat televiziunea pentru presa scrisă și de mai bine de 6 ani nu s-a uitat înapoi. Eliza face parte din echipa permanentă de redactori a revistei Semnele timpului.