Cel puţin 11 incendii de vegetaţie au izbucnit în zona Cercului Polar arctic, în Suedia, ţara cel mai dur lovită de temperaturile anormal de mari înregistrate vara aceasta în Peninsula Scandinavă, iar sute de pompieri s-au mobilizat pentru stingerea flăcărilor.
Din cauza incendiilor, cel puţin patru comunităţi din nordul ţării au fost evacuate, iar zeci de mii de oameni au fost avertizaţi să rămână în case, cu ferestrele închise, pentru a fi prevenite intoxicaţiile cu fum. În plus, transportul feroviar a fost întrerupt în zonă.
Suedia a cerut asistenţă de urgenţă din partea statelor membre ale Uniunii Europene pentru a stinge incendiile izbucnite. Norvegia a trimis șase elicoptere ale pompierilor pentru a le veni în ajutor suedezilor, în timp ce Italia trimite două avioane Canadaair CL-415s, care pot transporta și distribui 6.000 de litri de apă.
În vestul Suediei, pompierii au sistat operaţiunile de lângă pădurea Alvdalen, îngrijoraţi că temperaturile neobișnuit de mari ar putea cauza explozia proiectilelor nedetonate din timpul războiului.
Autorităţile suedeze au informat că riscul producerii mai multor incendii în zilele următoare este „extrem de ridicat”, din cauza prognozelor de temperatură care depășesc 30 de grade Celsius.
Suedia s-a mai confruntat cu incendii de vegetaţie în trecut, dar nu pe o întindere atât de mare și atât de aproape de Cercul Polar arctic. Conform oficialilor locali, incendiile acestea sunt cele mai grave din ultimii 12 ani cu care se confruntă ţara. Se pare că astfel de incendii spontane, reprezintă o tendinţă, pe măsură ce și în alte zone din nordul regiunii, cum ar fi Groenlanda, Alaska, Siberia și Canada, sunt raportate incendii din ce în ce mai aple și mai dese.
Datele înregistrate prin intermediul satelitului din programul de observare Copernicus Earth, care furnizează date actualizate privitor la incendiile ce afectează Europa, arată că peste 60 de incendii sunt în desfășurare acum în Suedia, însă și Norvegia, Finlanda sau Rusia sunt de asemenea afectate de aceste fenomene extreme. În plus Sistemul European de Informaţii privind Incendiile Forestiere a avertizat că în următoarele săptămâni există un risc foarte mare de izbucnire a incendiilor în majoritatea ţărilor din Europa Centrală și de Nord. Oamenii de știinţă au avertizat că Arctica și alte zone care în trecut aveau un risc scăzut de incendii devin în prezent tot mai vulnerabile.
Oficiali ai UE au declarat că multe dintre incendiile din acest an se află în afara zonei tradiţionale de incendiu a Mediteranei și au loc tot mai des în momente neașteptate ale anului. Anul 2017 a fost cel mai dominat de incendii din toată istoria Europei, cauzând distrugerea a mii de hectare de pădure și terenuri agricole în Portugalia, Spania și Italia, până în luna noiembrie. „Există tendinţe clare de perioade de incendii mai lungi și mai critice tot mai frecvente în Europa”, a declarat un oficial al Comisiei Europene.
Incendiile de vegetaţie sunt provocate de obicei în mod accidental din cauza neglijenţei oamenilor sau din cauze naturale, cum ar fi fulgerele. Totuși, oamenii de știinţă susţin că amploarea este dată de condiţiile climatice predominante, iar acestea au devenit mai calde și mai uscate din cauza schimbărilor climatice.
Efectele încălzirii globale asupra temperaturii, a nivelurilor de precipitaţii și a umidităţii solului transformă multe dintre păduri în scrum. Pe măsură ce se încălzește clima, nivelurile de umiditate și precipitaţii se schimbă, zonele umede devenind mai umede și zonele uscate devenind mai uscate.
Astfel, în timp ce unele regiuni se confruntă cu valuri de căldură și de secetă extreme, alte zone se confruntă cu precipitaţii ample, tot mai frecvente.
Așadar, pe fondul încălzirii globale, precipitaţiile sunt cu 70% mai puternice și mai abundente decât în anii 1950, avertizează oamenii de știinţă, care prevăd până la sfârșitul acestui secol o creștere cu 300% a abundenţei ploilor în SUA.
Pe măsură ce oamenii creează poluanţi care distrug echilibrul atmosferei, gazele cu efect de seră captează mai mult căldura soarelui, ceea ce duce la creșterea temperaturii planetei. Creșterea precipitaţiilor este un efect secundar al acestui proces. Adică, cu cât aerul devine mai fierbinte, cu atât este mai ușor să se producă evaporarea apei. Mai multă apă evaporată contribuie la formarea norilor și, implicit, la precipitaţii mai multe. Aerul mai cald reţine mai multă apă, ceea ce determină ploi mai abundente.
Furtunile cu o abundenţă majoră de apă, numite „water bomb”, care provoacă vânt puternic și vin cu cantităţi foarte mari de apă, au devenit tot mai frecvente și se reflectă în daune materiale mai mari. De asemenea, viteza picăturilor de ploaie a crescut cu 30% în ultimii 60 de ani, potrivit cercetătorului Andreas Prein, de la Universitatea de Cercetări Atmosferice (UCAR), din Statele Unite.