O apreciată formaţie israeliană se retrage de la Eurovision ca să nu concureze în Sabat

1246

Shalva Band, un grup alcătuit din artiști cu diferite dizabilităţi, a anunţat că nu va concura la Eurovision, fiindcă una dintre etapele concursului este programată în timpul Sabatului. Zeci de mii de fani au scris organizatorilor Eurovision să reprogrameze, însă nu au primit un răspuns favorabil.

Când Shalva Band a interpretat cover-ul său la melodia Beatles „Here comes the sun” în faţa juriului de la „The Rising Star”, mulţi spectatori s-au străduit să își reţină lacrimile. În faţa lor erau două soliste nevăzătoare, care cântau cu toată fiinţa despre un răsărit pe care nu îl puteau vedea decât în sens metaforic. Formatul concursului de talente presupunea ca grupul să cânte în spatele unui ecran, fără să vadă juriul decât dacă voturile favorabile pentru interpretarea lor depășeau 80 de procente. Când s-a ridicat panoul, doar instrumentiștii au putut vedea acest lucru. Solistele însă au auzit publicul aclamându-le tot mai tare. Soarele faimei a răsărit atunci pentru formaţia alcătuită din beneficiarii organizaţiei Shalva, dedicată tinerilor cu dizabilităţi. Reprezentaţia lor s-a viralizat rapid în social media, depășind graniţele publicului israelian, căruia îi era adresat concursul.

„The Rising Star” este competiţia care avea să decidă cine va reprezenta Israelul la Eurovision 2019, iar formaţia Shalva se număra printre cele patru finaliste. Când membrii grupului au aflat că repetiţia pentru Eurovision este programată în timpul Sabatului, ei au cerut organizatorilor să o reprogrameze. După victoria răsunătoare de anul trecut, asigurată Israelului de reprezentaţia aviară dată de Netta Barzilai, ţara și-a asumat găzduirea concursului de anul acesta, însă organizatorul de drept al acestuia nu este Israelul, ci un consorţiu alcătuit din European Broadcasting Union împreună cu 40 de televiziuni. Organizatorii a răspuns formaţiei că nu poate reprograma repetiţia fiindcă aceasta face parte din evaluarea concurenţilor. Așa că grupul s-a retras din competiţie.

În ciuda acestei nereușite, nota Religion News, grupul a realizat ceea ce și-a propus să realizeze: să arate lumii că oamenii cu handicap au multe abilităţi și că, dacă li se oferă șansa, pot să facă lucruri măreţe. „Nu am putea fi mai mândri de călătoria remarcabilă pe care a parcurs-o Shalva Band, e o călătorie aflată încă la început”, a transmis formaţia printr-o declaraţie publică. „Când ne uităm în urmă la ultimele luni, suntem absolut uimiţi de impactul incredibil pe care l-a avut Shalva Band în Israel și în lume.”

După retragerea trupei din competiţie, zeci de mii de israelieni au scris organizatorilor să reprogrameze repetiţia. Chiar dacă lucrul acesta nu va fi posibil, formaţia va cânta totuși în cadrul Eurovision, dar nu în postura de concurent.

Formaţia a fost fondată în sânul unei organizaţii pentru tinerii cu dizabilităţi, care poartă chiar numele Shalva. Iniţiativa organizaţiei a avut-o familia a doi evrei ortodocși născuţi în SUA, dar emigraţi în Israel: Kalman și Malki Samuels. Fiul lor, Yossi, a orbit, a surzit și a devenit hiperactiv după ce, la 11 luni, a primit un vaccin greșit. Fiind la o vârstă critică, Yossi nici măcar nu învăţase să vorbească. Mama lui, Malki, i-a jurat lui Dumnezeu că, dacă o ajută să găsească o cale prin care să comunice cu Yossi, își va dedica tot restul vieţii ajutorării familiilor care au copii cu dizabilităţi. La 7 ani, Yossi a reușit să comunice pentru prima oară cu cei din jurul său. Se întâmpla în 1990 și, de atunci, părinţii lui și-au ţinut promisiunea. La Shalva ajută mii de tineri israelieni, oferindu-le diverse terapii, oportunităţi de recreere și calificări la muncă.

Din Shalva Band fac parte Anel Khalifa și Dina Samteh, soliste, care sunt ambliope; Yair Pomburg și Tal Kima, percuţioniști, care au sindromul Down; Yosef Ovadia, la tobe și voce, care are sindromul Williams; Guy Maman, la clape și voce, care are handicap de vedere; Shai Ben Shushan, liderul grupului, care e invalid de război, și Sara Samuels, la chitară, voluntar în Shalva.

Controversa creată în jurul participării formaţiei la Eurovision reflectă dezbaterea deja istorică în Israel privind identitatea sa religioasă și interacţiunea acesteia cu statul. Chestiunea permiterii unor evenimente culturale, civice sau sportive în timpul Sabatului a provocat în ultimele decenii numeroase discuţii despre modul în care ar trebui respectat Sabatul.

Uri Regev, un rabin reformat și director al organizaţiei Hiddush, Libertate Religioasă pentru Israel, consideră că problema respectării publice a Sabatului este „o chestiune foarte dificilă”, mai ales din cauza faptului că mulţi israelieni lucrează șase zile pe săptămână și nu au decât Sabatul pentru odihnă. Însă în situaţia Eurovisionului, Regev este de părere că „numeroasele beneficii și expunerea pozitivă de care beneficiază Israelul datorită găzduirii concursului depășesc inconvenientele legate nerespectarea libertăţii religioase”.

Multe orașe permit organizarea evenimentelor în Sabat, însă numai unele le permit proprietarilor să își ţină magazinele deschise și operatorilor de transport să funcţioneze și sâmbăta. „Lucrul acesta împiedică oamenii care ar vrea să meargă dintr-un loc în altul să se bucure de Sabat așa cum își doresc”, a declarat Shuki Friedman, director al Centrului pentru Religie, Naţiune și Stat din cadrul Institutului Israelian pentru Democraţie. „Dar  interdicţia ca proprietarii să deschidă magazinele previne concurenţa dintre proprietarii care respectă Sabatul și cei care deschid și sâmbăta.” În plus, lucrul acesta le permite celor mai mulţi angajaţi israelieni să beneficieze de o zi săptămânală de odihnă.