Imigranţii – atât cei din Statele Unite, cât și cei din Uniunea Europeană – au constituit subiectul central al lunii iunie, alături de întâlnirea istorică dintre președintele american și cel nord-coreean și de conflictul comercial dintre SUA și importante state ale lumii.

După naufragiul unei ambarcaţiuni în apele tunisiene, cu cel puţin 180 de imigranţi la bord, dintre care 60 și-au pierdut viaţa, la 10 iunie nava Aquarius, cu 629 de imigranţi la bord, a generat tensiuni diplomatice după ce Italia și Malta i-au refuzat accesul în porturile lor. La o săptămână după aceea și după luări de poziţie din partea ONU și UE, Spania avea să primească vasul în portul Valencia, Ungaria exprimându-se de partea Italiei, iar Franţa și alte ţări UE fiind mai favorabile imigranţilor. La 17 iunie, Italia a primit totuși peste 500 de imigranţi salvaţi de Paza de Coastă italiană, însă și-a reluat refuzul în privinţa primirii navelor operate de ONG-uri, somându-le să își înceteze operaţiunile. Spania, pe de altă parte, a reinstituit, la 15 iunie, asistenţa medicală gratuită pentru imigranţii ilegali, iar, la 25 iunie, a salvat din strâmtoarea Gibraltar peste 600 de imigranţi. Pe fondul unei crize interne în Germania, în care Angela Merkel este forţată de partenerii de guvern să găsească o soluţie la problemele generate de imigraţia ilegală, a avut loc, la 24 iunie, un summit european axat pe migraţie. Una dintre variante a fost reinstaurarea controalelor la graniţele Germaniei și reîntoarcerea imigranţilor în ţările în care au fost înregistraţi – idee respinsă de mai multe ţări.

În Statele Unite ale Americii, politica administraţiei Trump de „toleranţă 0” faţă de imigranţii clandestini din Mexic a dus, într-o singură lună, la separarea de părinţi a peste 2.000 de copii, dat fiind faptul că adulţii care trec ilegal graniţa sunt încarceraţi. După reacţii interne vehemente, dar și de la Vatican, ONU și alte organizaţii, la 20 iunie președintele Trump a semnat un decret prin care anula măsura separării de părinţi a copiilor celor care trec fraudulos graniţa. În schimb, la 26 iunie, Curtea Supremă a Statelor Unite a declarat valid decretul lui Trump din 27 ianuarie care le interzicea intrarea în SUA a cetăţenilor din Yemen, Siria, Libia, Iran, Somalia și Coreea de Nord – decret blamat drept antimusulman.

Controverse și acorduri

Întâlnirea G7 de anul acesta, din Canada, la 8-9 iunie, a fost, în mod neobișnuit, marcată de dezacorduri, în special privind clima și recentele taxe impuse de SUA importurilor de oţel și de aluminiu. S-a ajuns foarte greu la un acord semnat de toate părţile, însă și acesta a fost negat ulterior de președintele Trump, plecat mai devreme de la summit. Ca măsură de răspuns, UE, Canada și China au introdus în cursul lunii iunie taxe vamale noi la produse americane, atrăgând alte ameninţări dinspre partea americană.

În schimb, întâlnirea istorică dintre președintele SUA și cel al Coreei de Nord, de la Singapore, din 12 iunie, a fost marcată de pace și înţelegere – prea multă, după unii analiști – în privinţa denuclearizării peninsulei coreene. În săptămânile care au urmat, președintele Kim Jong-un a dat dovadă de multă deschidere, având o întâlnire cu președintele chinez și demarând proceduri de apropiere de Coreea de Sud și de Rusia. De partea cealaltă, SUA și Coreea de Sud își vor suspenda, din luna august, exerciţiile militare comune în peninsulă.

La 17 iunie au căzut la înţelegere, după 27 de ani de dispute, și Grecia și Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în privinţa numelui celei din urmă. După un proces complex de ratificare a acordului de către ambele ţări, titulatura oficială va fi „Republica Macedonia de Nord”, aceasta, sprijinită de Grecia, putând deja să înceapă demersurile pentru integrarea în UE și în NATO.

Republica Moldova s-a aflat în centrul atenţiei internaţionale prin rezoluţia ONU, votată la 22 iunie, vizând retragerea trupelor ruse din Transnistria, dar și prin amplele demonstraţii împotriva invalidării alegerilor anticipate la primăria Chișinăului – decizie devenită irevocabilă la 25 iunie, prin hotărârea Curţii Supreme de Justiţie. Alegerile locale anticipate fuseseră câștigate, la 3 iunie, de proeuropeanul Andrei Năstase. Delegaţia UE și Ambasada SUA în Republica Moldova, precum și Parlamentul European au denunţat derapajele Chișinăului în ceea ce privește valorile democratice și europene.

Pe alte continente

Nicaragua este măcinată, din luna aprilie, de ample mișcări antiguvernamentale, în confruntări fiind ucise 121 de persoane și rănite 1.300, luna iunie cunoscând o escaladare a conflictelor în sud. Și în Nigeria și-au pierdut viaţa, de la începutul anului, peste 500 de oameni în luptele armate dintre ciobani, predominant musulmani, și fermieri, predominant creștini, pe resursele naturale tot mai sărăcite, din cauza efectelor încălzirii globale.

Guatemala și Hawaii au suferit importante pagube materiale din cauza vulcanilor activi – 3 în Guatemala și 1 în Hawaii –, în prima parte a lunii iunie, iar Japonia a numărat cel puţin 4 morţi și 380 de răniţi după cutremurul de 6,1 grade, din 19 iunie, din zona metropolei Osaka.

Cetăţenii Turciei au votat, la 24 iunie, realegerea din primul tur a lui Recep Tayyip Erdoğan, marcându-se astfel trecerea Turciei de la sistemul parlamentar la cel prezidenţial, după schimbarea constituţiei în anul 2017. Acest fapt este văzut de Occident și de opoziţie ca o renunţare la democraţie și instaurare a unei dictaturi.