O Europă festivă, mișcându-se în „ritmuri diferite”

100

Într-o declaraţie solemnă, în cadrul celei de-a 60-a aniversări a tratatului fondator al UE, cei 27 de reprezentanţi ai statelor membre au proclamat, la Roma, unitatea și „viitorul lor comun”. Europa este însă departe de o atmosferă festivă.

Liderii Uniunii Europene au transmis un mesaj de unitate la 60 de ani de la apariţia UE, când se discută tot mai intens de prăbușirea edificiului european. Șefii de stat și de guvern au descris UE ca fiind „o comunitate a păcii, libertăţii, democraţiei, drepturilor omului și domniei legii, o mare putere economică cu niveluri paralele de protecţie socială și bunăstare”, reînnoindu-și astfel „jurămintele de nuntă” rostite în urmă cu 6 decenii printr-o declaraţie solemnă de „unitate” și „viitor comun”, în ciuda divorţului unui partener, în speţă Marea Britanie, după cum comentează AFP.

Tratatul care a creat ceea ce se numea atunci Comunitatea Economică Europeană a fost semnat la 25 martie 1957, de Belgia, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda şi Germania de Vest. Marea Britanie nu a fost atunci printre artizanii blocului comunitar, însă se află în prezent în postura de a contribui la prăbușirea lui. Puţini intuiau la acel moment evoluţia evenimentelor, în așa fel încât, spre exemplu, tratatului semnat în 1957 la Roma publicaţia „The Times i-a acordat o treime de coloană pe pagina a opta”, îşi aminteşte un jurnalist participant la acel eveniment.

De la formula de 6 s-a crescut treptat până la actuala situaţie de 27 de membri, după abandonul britanic, însă Europa se confruntă cu o situaţie delicată. „Europa ca entitate politică fie va fi unită, fie va înceta să mai existe. Nu este suficient doar să se ceară unitate şi să se protesteze faţă de vitezele multiple. Este mult mai important ca noi toţi să respectăm regulile comune, precum drepturile omului şi libertăţile civile, echilibrul puterilor în stat şi statul de drept”, a spus președintele Consiliului European, Donald Tusk. „Doar dacă suntem uniţi, putem da generaţiilor viitoare o Europă mai prosperă, mai socială şi mai sigură, o Uniune a solidarităţii care este puternică, generoasă”, a afirmat și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

În ciuda declaraţiilor optimiste, se pot întrezări, în subsol, elemente care prefigurează un viitor tumultuos pentru Europa. „În acest moment aniversar, constructorii Uniunii Europene par obosiţi. Ei se agită pe schelele acestui edificiu, dar dau impresia că de o vreme au pierdut schiţele şi planurile după care trebuiau finisate lucrările. Mai mult decât atât, când îşi vorbesc parcă nu se mai înţeleg între ei, parcă nu mai au o limbă comună, parcă fiecare a revenit la limba sa maternă, de unde impresia unui turn Babel care nu mai are forţa de a se ridica spre cer”, notează Matei Vișniec pentru RFI.

Uniunea sărbătorește în plină furtună, confruntându-se cu suficiente surse de animozitate și neîncredere reciprocă. Ideea unei Europe cu „mai multe viteze”, în „cercuri concentrice” sau cu „o geometrie variabilă” este fără îndoială elementul cel mai spinos și mai disputat printre ţările membre. „Vom acţiona împreună, dacă este necesar cu ritmuri diferite și cu o intensitate diferită, avansând însă în aceeași direcţie, așa cum am făcut în trecut, conform tratatelor și lăsând ușa deschisă celor care vor să ni se alăture mai târziu”, menţionează textul declaraţiei solemne. În final, Declaraţia de la Roma nu menţionează o Europă cu „mai multe viteze”, ci cu „ritmuri diferite”.

„Dar, în spatele pompei și a atmosferei entuziasmante nu pot fi ascunse îngrijorările, îngrijorări cu privire la perspectiva eșecului proiectului – chiar și prăbușirea acestuia”, comentează The New York Times. Este un fapt conștientizat și de liderii europeni. „Roma trebuie să fie începutul unui nou capitol pentru o Europă Unită a celor 27”, a conchis Jean-Claude Juncker. Însă nu este încă sigur dacă noua Europă va reuși să fie mai unită și mai lipsită de probleme decât precedenta. În această privinţă atenţiona și suveranul pontif, care sesiza că Uniunea „ar putea muri” dacă nu regăsește idealurile părinţilor fondatori, precum solidaritatea. „Europa își găsește speranţa în solidaritate, care este, de asemenea, cel mai eficient antidot pentru populismul modern”, a insistat Francisc.

Aceste declaraţii vin și pe fondul unor nemulţumiri adânci existente în rândul opiniei publice. Drept consecinţă, mii de persoane au participat chiar în ziua summitului european aniversar la mai multe manifestaţii pentru „mai multă Europă”, pentru o altă Europă sau chiar împotriva Europei. „Suntem aici pentru a cere o Europă care să nu fie a băncilor și a birocraţiei, ci a drepturilor angajaţilor și a studenţilor”, a transmis un participant la mitingul din Roma. „Europa a fost un vis care s-a transformat într-un coșmar”, a declarat un altul, în vârstă de 50 de ani.

Și în spaţiul românesc au fost exprimate îngrijorări legate de noul proiect european. Președintele României a răspuns obiecţiilor ridicate de jurnaliști cu privire la sintagma „ritmurilor”. În comentariul președintelui, nu sunt motive de alarmă, fiindcă „până și din discursul liderilor, pur și simplu, a dispărut sintagma «Europa cu două viteze» sau «Europa cu mai multe viteze» sau «Europa cercurilor concentrice». Pasajul la care vă referiţi este în perfectă consonanţă cu tratativele, deci reflectă situaţia de acum a Uniunii”. Declaraţia actualului președinte este în contrast puternic cu cea a fostului președinte, care a concluzionat că formula adoptată la summitul aniversar „a stabilit, fără echivoc, o Uniune Europeană cu mai multe viteze, chiar dacă vitezelor diferite li se spune, de ieri, ritmuri diferite”.