Zvonurile false de pe WhatsApp au dus la linșarea unui bărbat în India

218

Poliţia indiană a arestat 25 de persoane după moartea lui Mohammad Azam, un bărbat în vârstă de 32 de ani care a fost linşat în urma zvonurilor false că ar fi fost răpitor de copii, lansate pe serviciul de mesagerie mobilă WhatsApp.

Bărbatul, care era însoţit de doi prieteni, a fost atacat de 2.000 de persoane vineri seară, în districtul Bidar, din statul Karnataka. Cei trei veneau din oraşul Hyderabad şi au oprit mașina pentru a face un mic popas, după care au oferit ciocolată unor copii. Unul dintre copii a început să plângă, atrăgând atenţia altor persoane, care i-au acuzat pe cei trei bărbaţi că sunt răpitori. Cei trei au reuşit să fugă, însă au fost atacaţi la câţiva kilometri de un grup de persoane alertate pe WhatsApp.

Mașina lor s-a răsturnat după ce a lovit un obstacol amplasat de mulţimea furioasă. Bărbaţii au fost scoşi din maşină şi loviţi cu bâte şi pietre. În confruntarea ce a durat aproximativ o oră, Mohammad a fost omorât, iar cei doi prieteni, împreună cu trei poliţişti, au fost răniţi de mulţime.

„Mohammad avea la el ciocolată cumpărată din Qatar pe care a încercat să o ofere copiilor ca semn de afecţiune”, a declarat șeful adjunct al poliţiei din Bidar.

În ultimele două luni, peste 20 de persoane au fost linşate în India după ce au fost acuzate de răpire de copii. Primul linşaj în urma zvonurilor propagate pe WhatsApp a avut loc în India în mai 2017, în statul Jharkhand, când mulţimi furioase au linşat 8 persoane.

Incidentul actual vine la câteva zile după ce guvernul indian a cerut „acţiuni imediate” din partea WhatsApp pentru a stopa fluxul de informaţii false. Drept urmare, serviciul de mesagerie mobilă WhatsApp a publicat marţi în ziare, sub titlul „Împreună putem lupta împotriva știrilor false”, o listă cu 10 „sfaturi simple” pentru identificarea ştirilor de acest gen. Compania a declarat că este „îngrozită” de „actele teribile de violenţă” și că va acţiona printr-o campanie de educare a oamenilor din India pentru detectarea zvonurilor și a informaţiilor neadevărate.

Devenită deja un fenomen la nivel global, propagarea de știri false este o chestiune care vizează pe toată lumea și determină guvernele la acţiuni concrete.

Guvernul Malaysiei a propus o măsură legislativă cu rolul de a stopa răspândirea știrilor false și de a pedepsi această „infracţiune” cu închisoare de până la 10 ani.

În Filipine, legislaţia privind știrile false este în curs de examinare și, dacă ar fi adoptată, ar impune amenzi și închisoare de până la 20 de ani pentru răspândirea informaţiilor false.

La nivelul Uniunii Europene au fost aleși 39 de experţi care să contribuie la dezvoltarea unei strategii de combatere a fenomenului. Din grupul care va oferi consultanţă Comisiei Europene se află și Alina Bârgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Experţii trebuie să definească rolurile şi responsabilităţile părţilor relevante, evaluând dimensiunea internaţională a fenomenului şi riscurile aferente şi să formuleze recomandări în vederea extinderii sau introducerii de noi acţiuni legislative, notează Digi24.

Germania, de asemenea, prin aplicarea unei legi intrate în vigoare în octombrie 2017, cere site-urilor de social media să elimine discursurile de ură, știrile false și materialele ilegale. Legea le oferă reţelelor 24 de ore să acţioneze după ce le-a fost adusă la cunoștinţă existenţa unor materiale problematice. Amenzile pentru nerespectarea legii ajung până la 50.000 de euro.

Fenomenul fake news a luat amploare și în Italia, unde rapoarte despre informaţii false sunt publicate zilnic în jurnalele de știri, conform declaraţiilor lui Michelangelo Coltelli, fondatorul unui site care se ocupă cu demascarea acestui tip de informaţii. Iniţiativa guvernului vine la un an după ce câteva mii de italieni au semnat o petiţie împotriva știrilor false, iniţiată de Laura Boldrini, președinta Camerei Deputaţilor.