Analiză: 5 lucruri care surprind la alegerea lui Francisc I

94

Presa internaţională îl numește pe Francisc I „un papă al premierelor", ales pe neașteptate, în doar a doua zi de conclav și care a răsturnat iremediabil balanţa puterii în interiorul Bisericii Catolice.

„Habemus Papam" sau „Avem un papă" a fost mesajul care a luat lumea pe nepregătite miercuri seara. Iar numele bărbatului care avea să iasă pe balcon și să își asume funcţia de papă în faţa a sute și mii de oameni este Jorge Mario Bergoglio, arhiepiescop în Buenos Aires încă din 1998.

Alegerea a fost o surpriză în primul rând datorită faptului că noul papă nu era prima alegere pe lista scurtă a candidaţilor, în opinia mai multor experţi, deși fusese pe locul doi la alegerea lui Benedict, în 2005. Deși atât din exteriorul cât și din interiorul Bisericii Catolice există o presiune nestrămutată pentru modernizare, în special în ceea ce privește aparatul administrativ, dar și imaginea Bisericii în lume, conclavul se pare că a stat departe de alegerile populare, cum ar fi cardinalii din New York și Boston, Timothy Dolan și Sean O'Malley, și de asemenea a stat departe de favoritul italian, Angelo Scola, scrie Christian Science Monitor.

În schimb au ales primul papă non-european, primul papă american, primul papă iezuit, primul papă care reprezintă o ţară în curs de dezvoltare. Presa vede în asta un simbol puternic al trecerii influenţei Bisericii din lumea „veche" în lumea „nouă". Jose Bergoglio este al treilea papă la rând care nu este din Italia și primul, în mai mult de un mileniu, care nu este din Europa.

Întradevăr este o schimbare care pare să indice o tendinţă de a despărţi Sfântul Scaun de Vatican, unde se concentrează tot blocul administrativ, cu toate problemele lui, dar până la urmă schimbarea nu este atât de mare precum pare. Cardinalul Bergoglio pare a fi o alegere de compromis, care să îi satisfacă atât pe conservatori, cât și pe cei care vor modernitate. Nu este din Italia, dar s-a născut din părinţi italieni, imigranţi în Argentina. Făcând teologia în Germania, cardinalul are legăturile europene și cultura necesară pentru a fi o alegere destul de familiară și confortabilă pentru mulţi din Curia romană.

De asemenea, cariera sa de până acum pare să indice că va călca pe urmele lui Benedict, fiind un teolog ortodox și un conservator din punct de vedere social. În Argentina s-a opus căsătoriilor homosexuale, s-a remarcat ca militant feroce pro-familie, și ca un apărător al oamenilor săraci.

Alegerea lui pare să indice și influenţa economică a Americii Latine asupra lumii, Brazilia fiind una din ţările latine cu cel mai mare nivel de bogăţie. Iar deși Argentina este puţin în spate în termeni economici, alegerea lui Francisc sugerează că America Latină nu mai este o umbră la masa puterilor mondiale. Alegerea primului iezuit ca papă mai reprezintă și triumful ordinului fondat acum aproape 500 de ani.

Alegerea sa a fost o surpriză și din punct de vedere al stării de sănătate. După ce Benedict a demisionat acuzând că starea lui de sănătate nu îi mai permite să fie eficient în poziţia pe care o deţine, cardinalii au ales un papă nu mult mai tânăr decât Benedict, dar care are și un singur plămân, conform AP. Deși până acum nu a avut mari probleme de sănătate din cauza asta, este de așteptat că odată cu înaintarea în vârstă, să apară cel puţin probleme respiratorii.