Biserica Adventistă se pronunţă asupra Constituţiei 3.0 și a noilor sale modificări

117

Ieri, proiectul de revizuire al Constituţiei a fost adoptat cu 17 voturi pentru şi o abţinere, după ce reprezentanţii PDL şi PPDD s-au retras din comisie. Printre marile schimbări se enumeră introducerea stemei pe drapelul românesc, tăierea din atribuţiile preşedintelui şi ale Curţii Constituţionale și restructurarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Mandatul prezidenţial a revenit la durata anterioară, de patru ani, iar președintele va fi obligat să accepte ce premier propune partidul sau alianţa de la guvernare. Președintele nu va mai putea refuza numirea unui ministru în caz de remaniere, nu va mai putea cere urmărirea penală a miniştrilor şi nici suspendarea din funcţie a acestora și nu va mai putea iniţia referendum fără acordul Parlamentului.

O altă modificare a Constituţiei se referă la interzicerea expresă a traseismului politic. Dizolvarea parlamentului devine mai ușoară, termenul de 60 de zile după ce parlamentul nu acordă votul de încredere noului guvern fiind redus la 30 de zile.

În ceea ce privește Consiliului Superior al Magistraturii, mandatul membrilor CSM a fost redus de la şase la patru ani, iar numărul reprezentanţilor societăţii civile în CSM a crescut de la 19 la 21. Conform noii Constituţii, Curtea Constituţională nu mai poate verifica şi hotărârile Parlamentului.

Alte modificări includ întoarcerea stemei pe tricolor și recunoașterea Bisericii Ortodoxe Române, alături de „celelalte culte religioase recunoscute de lege, a Casei Regale şi a minorităţilor naţionale", în rolul istoric pe care l-au avut „în constituirea şi modernizarea statului român”. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a luat poziţie faţă de această modificare, declarând că „respinge menţionarea nominală, exclusivă, doar a Bisericii Ortodoxe Române în cadrul recunoaşterii rolului şi importanţei cultelor religioase în istoria naţională a României şi în modernizarea sa, considerând această menţionare exclusivă o adăugire inutilă, discriminatorie și jignitoare pentru celelalte 17 culte religioase cu statut egal în faţa Statului Român, fiind în consecinţă inadecvată pentru apariţia într-un text al unei Constituţii moderne”.

„Este inacceptabilă evitarea recunoașterii realităţilor istorice și iniţiativele, acţiunile și demersurile altor culte, altele decât cel ortodox la dezvoltarea Statului Român, la dezvoltarea și menţinerea relaţiilor internaţionale, la câștigarea libertăţii sau al accesului în Uniunea Europeană.” Pentru acest motiv „Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea face un apel public către toţi factorii politici responsabili la decenţă și maturitate în aprobarea unor modificări discriminatorii, discutabile și periculoase pentru modernizarea Statului Român și solicită eliminarea din textul final al elementelor inadecvate unei Constituţii moderne,” se arată pe site-ul oficial al Bisericii.

De asemenea, se precizează susţinerea amendamentului la articolul 48 alin. (1) din actuala Constituţie a României, prin care se precizează că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, amendament respins de către comisie. În Constituţie rămâne valabilă formularea: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor".

„Credem că toţi oamenii, indiferent de orientarea lor sexuală, sunt iubiţi de Dumnezeu. Nu tolerăm dispreţuirea sau batjocorirea vreunui grup, și cu atât mai puţin abuzarea lui. Cu toate acestea, Cuvântul lui Dumnezeu care transcende timpul și cultura nu permite un stil de viaţă homosexual,” clarifică pastorul Teodor Huţanu, președinte al Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea din România.

După votul din Comisie, proiectul de revizuire va fi trimis la Consiliul Legislativ, pentru aviz. Ulterior, proiectul va merge la Curtea Constituţională, care va transmite, în maxim zece zile, un punct de vedere. Mai departe, proiectul de revizuire va fi supus la vot în Camera Deputaţilor şi în Senat, după care va merge din nou la CCR, care trebuie să dea un verdict final. În cazul unui răspuns pozitiv, va fi organizat un referendum. În caz contrar, proiectul se reîntoarce în Parlament.