300.000 de copii vânduţi în Spania cu ajutorul Bis. Catolice

223

Un documentar de investigaţie, difuzat ieri de televiziunea BBC, relatează o istorie tulburătoare. Până la 300.000 de bebeluși au fost furaţi de la părinţii lor și vânduţi unor părinţi adoptivi, pe parcursul a 50 de ani. Totul a fost posibil prin intermediul unei reţele secrete de doctori, asistente, preoţi și călugăriţe care...

Un documentar de investigaţie, difuzat ieri de televiziunea BBC, relatează o istorie tulburătoare. Până la 300.000 de bebeluși au fost furaţi de la părinţii lor și vânduţi unor părinţi adoptivi, pe parcursul a 50 de ani.

Totul a fost posibil prin intermediul unei reţele secrete de doctori, asistente, preoţi și călugăriţe care a funcţionat din timpul dictaturii generalului Franco, până la începutul anilor '90, scrie Daily Mail.

Documentarul difuzat de BBC relatează cazurile a două femei care au solicitat intervenţia autorităţilor pentru rezolvarea situaţiei. Cele două au născut acum 30 de ani şi li s-a spus că bebeluşii lor au murit. Ca ele sunt sute de alte femei, adesea tinere și nemăritate la vremea nașterii, care au reclamat că spitalele spaniole le-au furat copiii, și că atunci când au solicitat să își vadă micuţii sau să meargă la înmormântarea lor, li s-a spus că nu se poate. Ce nu știau mamele atunci era că pruncii lor fuseseră vânduţi unor cupluri de credincioși devotaţi și care dispuneau de mijloace financiare, ceea ce însemna că puteau îngriji mai bine de un copil, explică jurnalista Katya Adler, care a condus investigaţia.

„Situaţia este incredibil de tristă pentru mii de oameni," apreciază jurnalistul BBC. „Sunt bărbaţi și femei din toată Spania, ale căror vieţi au fost răsturnate cu susul în jos când au descoperit că cei pe care îi considerau părinţii lor, de fapt i-au cumpărat cu bani. Sunt, de asemenea, mame care au susţinut ani de zile că pruncii lor nu au murit – și care au fost etichetate drept isterice – dar care descoperă azi că bebelușii lor nu au murit, ci probabil trăiesc după ce au fost crescute de altcineva în tot acest timp."

Experţii intervievaţi în cadrul documentarului cred că adopţiile ilicite ar putea constituie aproximativ 15% dintre toate adopţiile făcute între 1960 și 1989 în Spania. Practica ar fi început în anii '50, ca un sistem prin care copii erau luaţi de la familiile republicane, privite ca periculoase din punct de vedere politic de către regimul generalului Franco. Sistemul a continuat să funcţioneze și după moartea dictatorului, în 1975, perioadă în care Biserica Catolică încă deţinea o influenţă puternică asupra vieţii publice, și mai ales asupra serviciilor sociale. Potrivit Daily Mail, abia în 1987 guvernul spaniol a început să reglementeze adopţiile.

Cutremurătoarea povestea a fost scoasă la iveală după ce doi bărbaţi, Antonio Barroso și Juan Luis Moreno au descoperit că au fost furaţi din maternitate și vânduţi. Primul a fost Juan Luis Moreno, căruia tatăl său adoptiv i-a spus adevărul, de pe patul de moarte. Astfel, Moreno a aflat că atât el cât și Antonio Barosso, au fost cumpăraţi de la un preot din Zaragoza (nordul Spaniei), care a primit 200.000 de pesetas (cât un apartament la acea vreme), în schimbul fiecărui copilul.

După ce bărbaţii ţi-au făcut povestea publică, istorisirea lor a ajuns la urechile a numeroase mame din toată Spania, care au crezut despre copiii lor că au murit la naștere. Unele au cerut deshumarea copiilor și au fost șocate să descopere că mormintele conţineau fie oseminte de animale, fie era pur și simplu goale. Documentarul BBC relatează istoria uneia dintre aceste mame, care crede că și-a găsit copilul, acum în vârstă de 40 de ani.

La capătul investigaţiei conduse pentru documentar, jurnalista Katya Adler recunoaște că „există foarte puţină voinţă politică pentru a ajunge la un sfârșit cu această situaţie." Mulţi dintre părinţii care cred că le-au fost furaţi copiii au făcut teste ADN în speranţa că vor reuși să își găsească astfel copiii. Deși câţiva au reușit, lipsa unei baze de date la nivel naţional va fi foarte dificilă regăsirea. În plus, se consideră că mii de cazuri nu vor ieși niciodată la iveală fiindcă există copii care au fost adoptaţi nu vor să vorbească de teamă ca părinţii adoptivi să nu fie acuzaţi de infracţiune.