Trăiesc simplu şi, adesea îşi dedică vieţile unor cauze sociale. Scopul lor este atingerea unui altfel de "vis american", unul care pune preţ mai mult pe calitatea vieţii decât pe construirea unei cariere de succes.
Ei sunt "noii monastici", membrii unei mişcări creştine catolice conturate în Statele Unite ale Americii, care vrea să reînvie valorile monasticismului creştin în societatea contemporană.
Lindsey Krinks, a cărei poveste este relatată de USA Today, face parte din mişcarea neomonastică. Are mai multe joburi part-time, însă cea mai mare parte a timpului o petrece făcând lobby pentru drepturile persoanelor fără adăpost din Nashville. La 26 de ani, Lindesy, licenţiată la o facultate privată din SUA, câştigă un salariu cu mult sub media celor cu aceeaşi pregătire ca şi ea, dar este mulţumită. "Siguranţa nu se găseşte în bani sau în a strânge tot mai multe lucruri," explică tânăra. "Siguranţa ţi-o găseşti în iubire, în relaţii şi prin încrederea în Dumnezeu."
Sociologi care au studiat mişcarea noului monasticism, între care şi Scott Coltrane, decanul Colegiului de Arte şi Ştiinţe din cadrul Universităţii Oregon, spun că noii monastici redescoperă o latură omisă a "visului american", mai exact "principiile împlinirii spirituale şi ale voluntariatului", care depăşesc nivelul care pentru mulţi este obiectivul final: "casa în suburbie".
"Noii monastici sunt o încercare de a înfrunta dificultăţile economice şi a reveni la ce contează cel mai mult," rezumă Coltrane.
Grupurile de neomonastici au apărut în SUA la sfârşitul anilor '70 şi au continuat să îmbrace diferite forme. În timp ce unii locuiesc în comunităţi asemenea călugărilor tradiţionali, alţii au locuinţe disparate, însă lucrează cea mai mare parte a timpului împreună.
Rutba House, autorul cărţii "Cele 12 mărci ale noului monasticism" sintetizează principiile mişcării în 12 coordonate:1. Mutarea în "locurile abandonate ale Împărăţiei" (la marginea societăţii)2. Împărţirea resurselor economice cu membrii comunităţii monastice şi cu cei aflaţi în nevoie3. Ospitalitatea faţă de străini4. Deplângerea diviziunii rasiale din biserică şi combaterea ei5. Ascultarea de Biserică (e vorba de Biserica Catolică)6. Dezvoltarea conştientă "pe calea lui Hristos" şi respectarea principiilor vechiului noviciat călugăresc7. Traiul într-o comunitate a membrilor noului monasticism8. Oferirea sprijinului celor fără familie9. Proximitate geografică faţă de cei cu aceleaşi reguli de viaţă10. Grija faţă de responsabilităţile pământeşti pe care le-a oferit Dumnezeu, inclusiv grija pentru economia locală11. Căutarea păcii 12. Anajament faţă de o viaţă contemplativă disciplinată.
Deşi există voci care accentuează că viaţa într-o comunitate monastică ridică probleme care sunt greu de rezolvat pe termen lung, unii analişti se aşteaptă ca impactul ei să fie major.
Scott Bessenecker, director director de proiecte globale la InterVarsity Christian Fellowship spune că "niciuna dintre mişcările religioase cu impact istoric nu a ţinut de un procent uriaş de populaţie creştină." Potrivit Christianity Today, Bessenecker e convins că disproporţionalitatea similară între numărul de membri şi impactul asupra societăţii "va fi vizibilă în următorii 50 de ani" şi în dreptul noului monasticism.
