Credinţa în Dumnezeu blochează neliniştea şi reduce stresul

3468

Religia funcţionează ca o „frână", ajutându-i pe credincioşi să simtă mai puţină nelinişte atunci când greşesc, spre deosebire de necredincioşi. Este concluzia unui studiu ştiinţific realizat la Universitatea din Toronto, citat de Pew Forum.

Specialiştii au măsurat la subiecţi negativismul relaţionat cu greșeala, adică răspunsul defensiv al oamenilor atunci când greșesc, și au raportat rezultatele la credinţa acestora. Rezultatele au fost publicate în jurnalul Pshycological Science. În timpul experimentului, participanţii au avut electrozi cu ajutorul cărora li s-a măsurat activitatea cerebrală, în timp ce rezolvau diverse teste cognitive. Participanţii au trebuit, apoi, să îşi identifice gradul de credinţă în Dumnezeu, pe o scală de la unu la şapte.

Studiul a arătat că aceia care erau religioşi şi care susţineau că ei cred în Dumnezeu au avut niveluri reduse de stres asociat activităţii neuronale, atunci când au aflat despre rezultatele slabe obţinute la test, comparativ cu aceia care au spus că nu sunt religioşi sau credincioşi. Cu cât zelul religios sau credinţa în Dumnezeu era mai mare, cu atât activitatea cerebrală specifică momentelor de confruntare cu propria greşeală era mai redusă.

Prin contrast, ateii au avut un „răspuns neuronal intensificat” și au adoptat o atitudine mai defensivă atunci când li s-a comunicat care sunt rezultatele obţinute la test, a mai spus Inzlicht, conducătorul studiului și profesor asistent de psihologie la Universitatea din Toronto. Autorii studiului au precizat că orice alt tip de credinţe, nu doar credinţa religioasă, poate avea efecte similare, de calmare, atât timp cât asigură o anumită semnificaţie şi dau o anumită structură vieţii omului.

„Dacă ne gândim că religia îi determină pe oameni să reacţioneze faţă de greşelile lor cu mai puţină durere şi să adopte o mai mică atitudine defensivă… pe termen lung, efectul acestei reacţii se traduce prin faptul că oamenii religioşi îşi trăiesc viaţa cu mai multă stăpânire de sine decât cei nereligioşi, fiind mult mai capabili să facă faţă unei vieţi stresante într-o lume care poate deveni ostilă oricând”, au mai spus realizatorii studiului.

Cercetările au arătat că oamenii religioşi au făcut mai puţine greşeli la test, comparativ cu ateii declaraţi. Inzlicht a atras însă atenţia că neliniştea este o sabie cu două tăişuri şi că sunt momente în viaţa omului când starea de nelinişte îi este necesară şi utilă.