Paradoxul contemporan: Necredincioşii care se roagă zilnic

442

Din mijlocul celei mai religioase naţiuni a lumii, cu 58% dintre americani care declară că religia are un loc important în viaţa lor, dublu faţă de orice ţară europeană, ia naştere o generaţie paradoxală: oameni care declară că nu au nicio afiliere religioasă, dar se roagă în fiecare zi.

Numărul americanilor care nu se identifică cu nicio religie, fără a fi agnostici sau atei, a continuat să crească în ultimii cinci ani, potrivit celui mai recent sondaj de opinie realizat de Pew Research Center. Astfel, unul din cinci americani (21%) cu vârsta sub 30 de ani declară că nu este afiliat niciunei religii.

Procentul a crescut cu 5% faţă de acelaşi sondaj de opinie, realizat în urmă cu cinci ani. În prezent, 13 milioane de americani se declară atei şi agnostici (6% din populaţia americană), iar 33 milioane afirmă despre sine că nu au nicio afiliere religioasă (14%)

Scriind despre concluziile studiului, cercetătorul senior al Pew, Greg Smith, a afirmat că procentul din ce în ce mai mare al celor care nu sunt afiliaţi religios poate fi explicat prin înlocuirea treptată a generaţiilor în vârstă, mai religioase, cu generaţii tinere, ce sunt, în general, mai puţin interesate de religie.

În sprijinul acestei afirmaţii, Smith aduce procentul covârşitor de 30% al tinerilor ne-religioşi cu vârsta sub 30 de ani, în comparaţie cu sub 10% în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani.

Paradoxul american

Ce surprinde mai mult decât acest procent în creştere este atitudinea celor care se declară ne-religioşi. Cei mai mulţi dintre aceştia afirmă că se roagă în fiecare zi (21%) şi cred în Dumnezeu (68%). Pe de altă parte, un număr destul de mare (58%) simt o legătură puternică cu pământul şi natura, iar 37% se declară mai degrabă spirituali decât religioşi.

În plus, ne-religioşii îşi exprimă încrederea în instituţia bisericii, afirmând că instituţiile religioase, în ansamblul lor, aduc beneficii societăţii, prin întărirea relaţiilor dintre membrii societăţii şi prin ajutorarea săracilor.

În schimb, o majoritate semnificativă consideră şi că bisericile sunt orientate prea mult pe îmbogăţire sau pe câştigarea puterii politice. În această privinţă, americanii ne-religioşi cred că biserica şi statul trebuie să fie separate.

Panorama socială

Ridicarea noii generaţii coincide cu decăderea protestantismului american, afirmă Smith. Sondajul de opinie arată că protestanţii americani sunt mai puţini decât au fost vreodată, numărând pentru prima dată în istorie un procent mai mic decât jumătate (48%).

Aceasta poate explica şi de ce credinţele religioase ale celor doi candidaţi la preşedinţie nu contează prea mult în ochii ne-religioşilor. O treime dintre aceştia consideră că religia preşedintelui american nu este relevantă.

Ceea ce contează cu adevărat este poziţia acestuia faţă de probleme liberale, precum căsătoria homosexuală sau legalizarea avortului. Acesta este şi punctul nevralgic al puzzle-ului american. În timp ce generaţia actuală de religioşi îşi aleg o religie/credinţă care să se potrivească cu opiniile legate de subiectele delicate de pe agenda publică (deşi până în urmă cu câţiva ani, situaţia era exact opusă), ne-religioşii nici măcar nu caută o religie care să li se potrivească. Lor, pur şi simplu, nu le pasă.