Influenţează religia și dezvoltarea economică a societăţii?

1251

Prea multă religie poate afecta economia unei societăţi prin subminarea eforturilor pentru succesul financiar, susţine un nou studiu publicat în Social Psychological and Personality Science. Este creștinismul vinovat de promovarea sărăciei ca ideal, afectând sub această formă dezvoltarea capitalismului?

Prea multă religie poate afecta economia unei societăţi prin subminarea eforturilor pentru succesul financiar, susţine un nou studiu publicat în Social Psychological and Personality Science. Este creștinismul vinovat de promovarea sărăciei ca ideal, afectând sub această formă dezvoltarea capitalismului?

Studiul aplicat pe aproape 190.000 de oameni din 11 culturi religioase provoacă prin concluziile sale, sugerând că iudaismul și creștinismul promovează principii anti-bogăţie, susţine RNS. Analizat de către specialiști de la Universitatea din Southampton din Anglia și de la Universitatea Humboldt din Berlin, studiul a evidenţiat faptul că persoanele religioase au semnalat o mai bună adaptare psihologică atunci când venitul lor a scăzut. Desfășurat în ţări precum Austria, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Elveţia, Olanda și Turcia, studiul citează din Biblie pentru a arăta modul în care iudaismul și creștinismul promovează o convingere contrară celei conform căreia cel mai mare venit posibil ar conduce la cea mai intensă fericire. Printre exemplele biblice utilizate în sprijinul acestei concluzii se află învăţătura lui Iisus, conform căreia sunt „fericiţi cei săraci cu duhul, căci a lor este împărăţia cerurilor."

„Ceea ce marile religii condamnă este utilizarea iresponsabilă de bogăţie, nu bogăţia în sine", a declarat Michael Nazir-Ali, fostul episcop de Rochester în Biserica Angliei. „Închinarea faţă de bani este rădăcina tuturor relelor și nu banii în sine", a continuat episcopul anglican, încercând să explice concluziile cercetătorilor.

Banii și mesajele religioase

Nu este pentru prima oară când lideri creștini își exprimă opinia cu privire la chestiuni de ordin financiar. Rămânând fidel dezideratului său din momentul alegerii numelui lui Francisc de Assisi, apărătorul săracilor, Papa Francisc nu a ezitat să le ceară liderilor lumii să pună capăt „cultului banilor" şi să ia mai multe măsuri în sprijinul celor săraci, informează BBC. „Liberalizarea pieţelor a creat o tiranie, în care oamenii sunt apreciaţi doar în funcţie de abilităţile lor de consum", a afirmat Suveranul Pontif. Fiind convins că „banii trebuie să slujească, nu să conducă", Papa Francisc a făcut referire la pasajul din Biblie despre „închinarea la viţelul de aur". Folosind metafora „viţelului de aur" la care se închinau evreii în vechime, Papa i-a îndemnat pe liderii lumii să renunţe la cultul banilor şi să aplice urgent reforme etice care să stopeze sărăcia tot mai pregnantă din societatea noastră.

Aceeași conexiune între elemente de ordin religios și problemele financiare au fost utilizate de manifestanţi ai mișcării anticapitaliste „Occupy DC" care au protestat la Washington faţă de „cultul banilor" atribuit lumii politice, scrie Incont. Deghizaţi în îngeri sau magi, protestatarii, unii dintre ei fiind militanţi creștini, au adus în faţa Congresului un „viţel de aur" din hârtie aurie pentru a le transmite „politicienilor să înceteze adorarea idolului fals reprezentat de profitul acumulat pe spatele oamenilor".

Influenţează religia dezvoltarea economică?

Faptul că valorile religioase au modelat dezvoltarea economică și socială este susţinută nu doar de realităţile de ordin financiar cu care se confruntă anumite ţări, ci și de analize ale specialiștilor preocupaţi de acest fenomen. Făcând o comparaţie cu mentalitatea protestantă, fostul Ministru al Culturii, academicianul Răzvan Teodorescu, într-un articol publicat pe Historia.ro consideră că „ortodoxia e legată de o anumită rămânere în urmă economică" a României. Aceasta se datorează unei anumite percepţii despre Dumnezeu care modelează atitudinea faţă de întreaga viaţă a românului: „Dumnezeu îi face de toate, iar el stă, se uită, se roagă, se mai joacă cu nişte mătănii, aici se înrudeşte cu islamicul. Este o altă educaţie".

Pe de altă parte, sociologul german Max Weber consideră că creștinismul occidental nu doar că nu a frânat dezvoltarea societăţii, ci chiar ar fi determinat un progres decisiv al capitalismului. În cartea sa de referinţă, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Weber demonstrează că etica și înţelegerea protestantă a lumii au influenţat în mod pozitiv dezvoltarea capitalismului. În argumentaţia sa, Weber consideră că în urma Reformei religioase protestante datoria omului în lume era aceea de a munci, realizând cu zel planul lui Dumnezeu. Această viziune a locului și sarcinii omului în lume a fost însoţită de interdicţii deosebit de stricte privind cheltuirea banilor munciţi pe obiecte de lux sau pe orice altceva ce depășea stricta necesitate a traiului zilnic. Max Weber susţine că acești factori au contribuit la reinvestirea continuă a banilor câștigaţi și astfel la menţinerea unei economii foarte dinamice și realizarea unor acumulări de capital considerabile.

Deși concluziile sociologului german sunt contestate astăzi în unele medii, ele sunt susţinute și studii le confirmă. Dr. Sascha Becker de la Universitatea Warwick din Munchen a ajuns la aceeași concluzie conform căreia religia ar putea fi un factor care să explice discrepanţele economice dintre nordul și sudul Europei, potrivit The Guardian. Folosind comparaţia dintre Italia, Spania și Portugalia, ţări cu datorii foarte mari (toate fiind catolice) și vecinii din nord, cum sunt Germania și Scandinavia (predominant protestante), dar încă într-o stare financiară bună, Becker a ajuns la concluzia că religia stă în spatele diferenţei de educaţie dintre catolici și protestanţi care s-a păstrat până în ziua de azi. În concluzia sa, mai mulţi protestanţi au studii superioare decât catolici, fapt susţinut cu mult timp înainte și în teza lui Max Weber.