Aranjează giganţii IT agenda publică împotriva conservatorilor?

78

Un memo intitulat „Avem o problemă cu diversitatea politică” circulă zilele acestea printre angajaţii Facebook, care se plâng de cultura companiei, intolerantă cu opiniile conservatoare.

„Suntem o monocultură politică ce este intolerantă la alte păreri. Pretindem că acceptăm toate perspectivele, dar ne grăbim să îi atacăm – adesea în gașcă – pe cei care vin cu o părere care pare să fie în opoziţie cu ideologia” liberală, a scris inginerul senior Brain Amerige în grupul închis creat pe Facebook, care are în prezent mai bine de 1.000 de membri.

Aceasta nu este prima dată când Facebookul este acuzat că reduce la tăcere vocile conservatoare. În 2016, după ce un grup intern de chat anonim s-a transformat într-un hub pentru angajaţii cu vederi conservatoare care au susţinut candidatura lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale, „managementul, alarmat de discursul de pe grup”, a hotărât să îl închidă.

Gestionarea conţinutului conservator de pe platforma de socializare este și mai controversată. Pe de o parte, Facebook a decis să interzică conturile lui Alex Jones, de la InfoWars, un conservator care trăiește din specularea teoriilor conspiraţiei, ba despre Holocaust, ba despre masacrul de la Sandy Hook, ceea ce ar părea un lucru de bun-simţ de făcut. Dar, pe de altă parte, a cenzurat reclamele paginii Universităţii Franciscane din Steubenville pentru că includeau un crucifix. Facebook a explicat că a cenzurat imaginea cu Iisus pe cruce fiindcă violează termenii platformei, care interzic „conţinutul senzaţionalist, șocant sau excesiv de violent”.

Paginile ce aparţin grupurilor și organizaţiilor religioase par să aibă cele mai multe probleme, fiindcă pot fi ușor raportate că promovează un discurs al urii sau că hărţuiesc, în special de către comunitatea LGBT și cea a activiștilor pro-avort. Cei care adoptă un discurs intransigent, precum organizaţia Warriors for Christ, se vor trezi nu doar o dată cu paginile suspendate. „Nu putem să folosim sintagma LGBT în niciun context, fiindcă imediat cineva ne raportează. Dacă o folosim, postarea o să dispară de pe pagină”, spune pastorul Rich Penkoski. Alţii se tem că, în acest stil, nici postările pozitive despre religie și experienţe spirituale creștine nu vor mai avea loc într-o cultură tot mai liberală.

Problema nu este unică pentru Facebook. Silicon Valley, inima industriei tehnologice americane, este majoritar liberală, iar astfel de reproșuri și incidente au fost lansate în dreptul mai multor companii. În iulie 2017 și Google s-a găsit în mijlocul unei astfel de controverse, după ce inginerul James Damore a scris un memo intern în care deplângea faptul că Google a devenit „o cameră de ecou ideologică, unde anumite idei sunt prea sacre pentru a fi dezbătute deschis”. După ce Damore a criticat și tentativele companiei de a asigura diversitate și inclusivism în companie, spunând că femeile și persoanele de culoare sunt subreprezentate în industrie din cauza unor diferenţe naturale și biologice, și nu a nedreptăţilor sociale, Damore a fost concediat. Însă, aceasta aproape a dus la un marș de extremă dreapta în companie pentru a protesta faţă de felul în care Damore a fost tratat de companie.

Aceste probleme interne nu fac decât să dea și mai multă tracţiune ideilor care se învârt de ceva timp în opinia publică, și anume că marii giganţi IT fac agenda publică. În 2016, înainte de victoria lui Donald Trump, mai mulţi angajaţi Facebook au recunoscut pentru Gizmodo că suprimau în mod regulat știri care ar fi avut lipici la conservatori din secţiunea de „trending”, chiar dacă acestea creșteau organic, și în același timp „injectau” în „trending” știri care nu aveau ce să caute acolo, conform algoritmilor. Foștii „curatori de știri” au primit și instrucţiuni clare să nu includă niciodată știri despre Facebook în secţiunea „trending”. Toate aceste lucruri au fost realizate de oameni, care au ocolit algoritmii ce trebuie să asigure obiectivitate și neutralitate pe platformă.

Acum, Donald Trump face acuzaţii similare împotriva Google, susţinând că motorul de căutare suprimă știrile pozitive despre el, despre administraţia sa și, în general, vocile conservatorilor. Reprezentanţii Google au explicat că algoritmul patentat, denumit PageRank, prioritizează rezultatele de top în funcţie de mai mulţi factori, principali fiind noutatea, relevanţa și autoritatea sursei, însă dintre acești factori nu fac parte ideologiile politice. Acestea fiind spuse, motorul de căutare Google nu este vreun oracol fără de greșeală. Doar anul trecut, inginerii Google au operat 2.400 de schimbări, bazate pe 270.000 de experimente și teste live.

„Motorul de căutare nu este folosit pentru a seta vreo agendă politică, iar rezultatele nu înclină spre nicio ideologie politică. (…) În fiecare an, operăm sute de îmbunătăţiri algoritmilor noștri pentru a ne asigura că scot în faţă conţinut de calitate la întrebările utilizatorilor noștri”, a declarat un purtător de cuvânt al Google. Cu toate acestea, cuvintele lui Trump s-ar putea să zăngăne mai puternic în urechile tuturor celor care deja sunt deziluzionaţi de lipsa totală de transparenţă a marilor giganţi IT – „Nu o să dau nume, dar când iau o decizie conștientă de a scoate oameni de pe Facebook sau Twitter, asta este ceva foarte periculos, pentru că s-ar putea să ţi se întâmple ţie mâine.”