Papa Francisc: demonstraţie de modestie sau modestie demonstrativă?

231

Influenţa lui a fost denumită „efectul Francisc", iar el însuşi supranumit un „papă al popoarelor". Unii l-au asemănat cu Prinţesa Diana, alţii cu Maica Tereza. Un lucru e sigur: modestia (citeşte smerenia) Papei Francisc nu a avut cum să treacă neobservată.

„Modestia" a fost laitmotivul pontificatului Papei Francisc încă din primele zile ale întronizării lui. Cea mai recentă veste este că suveranul pontif a renunţat de bunăvoie la papamobilul de la Mercedez în favoarea unui autoturism cu o vechime de 30 de ani, şi 300.000 de kilometri, pe care a anunţat că îl va conduce singur. Maşina este o donaţie din partea unui preot italian, iar folosirea ei este exemplificarea unui ordin pe care Papa l-a dat prelaţilor de la Vatican: să vândă maşinile de lux şi să doneze banii săracilor.

O privire atentă la pontificatul lui Francisc scoate în evidenţă cel puţin câte un gest de lidership modest, cu nuanţe sociale pe lună. Iată câteva exemple, în ordine invers cronologică.

SeptembrieO scrisoare deschisă, publicată în ziarul italian La Repubblica și semnată de fostul redactor șef Eugenio Scalfari, îi adresa Papei Francisc câteva întrebări sensibile privind credinţa și necredinţa. Surprinzător, Papa a răspuns scrisorii, iar replica lui a fost publicată și ea pe paginile aceluiași ziar. În tonul conciliator devenit deja o marcă a discursului papal, Suveranul Pontif i-a sfătuit pe cei care nu îi împărtășesc credinţa creștină să „își urmeze conștiinţa".

În răspuns la întrebarea lui Scalfari dacă Dumnezeu ar putea ierta pe cineva care nu este creștin și nici nu caută să creadă, Papa a amintit că mila lui Dumnezeu „nu are limite" și că „atunci când cineva se apropie de Dumnezeu cu o inimă sinceră și cu pocăinţă", „chestiunea este ca necredinciosul să asculte vocea conștiinţei lui. Există păcat, chiar și pentru cel fără credinţă, iar acesta este încălcarea conștiinţei. Ascultatea de conștiinţă înseamnă să te hotărăști ce este bine și ce este rău", a mai spus Suveranul Pontif.

AugustDeşi presa a relatat despre eveniment la începutul lunii septembrie, la sfârşitul lunii august Papa a făcut încă un gest de atenţie acordată unei persoane aflate în dificultate.  A sunat o tânără de 35 de ani din Florenţa după ce aceasta i-a scris o scrisoare în care mărturisea că a rămas gravidă cu un bărbat însurat, care îi cerea să avorteze.

IuliePapa Francisc a decis să reformeze Codul Penal al Vaticanului, care data din 1929, introducând o serie de texte din legi internaţionale legate de infracţiuni precum apartheidul şi genocidul şi înăsprind sancţiunile pentru cazurile de abuz împotriva minorilor. Normele au intrat în vigoare pe 1 septembrie. Astfel, noul Cod Penal oferă mai întâi o amplă definiţie a infracţiunilor împotriva minorilor: vânzarea, prostituţia, recrutarea şi violenţele sexuale împotriva acestora, pornografia cu minori, deţinerea de material pornografic cu minori şi acte sexuale cu minori, arată Agenţia France Presse.

IunieImaginea cu scaunul alb ramas gol în timpul unui concert de muzică clasică (la care Papa fusese invitat înainte de numirea în funcţie) a apărut pe primele pagini ale presei italiene, care a catalogat decizia drept „o demonstraţie de forţă". Cu o zi înainte de concertul la care şi-a anulat participarea, Papa declarase că episcopii trebuie să fie aproape de oameni" nu să aibă „mentalitate de prinţ".

MaiPapa Francisc a surprins mulţimea de 40.000 de italieni și participanţi internaţionali la Marșul pentru Viaţă, organizat pe 12 mai, în Roma, Italia. Înainte de a participa la Marșul Vieţii, Papa solicitase în predica de duminică garanţii juridice care să apere integritatea fătului încă din momentul concepţiei. „Fac apel la menţinerea vie a atenţiei tuturor pe o temă de o importanţă majoră – cea a respectării vieţii umane încă din momentul concepţiei", a declarat Papa Francisc, în predica rostită în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican.

ApriliePrimul an în care Jorge Mario Bergoglio a sărbătorit Paştele catolic în calitate de papă al Bisericii Catolice păstrează elemente tradiţionale respectate de predecesorii săi, dar aduce şi câteva elemente de noutate. Ceea ce a frapat în legătură cu prezenţa Papei la ceremonia de Paşte a fost, în primul rând, vestimentaţia Suveranului Pontif – simplă, albă și fără ornamente, în conformitate cu imaginea modestă pe care a afişat-o până acum. Papa Francisc nu s-a rezumat doar la a susţine discursul de pace de la balconul Basilicei Sfântului Petru, ci a coborât în mijlocul mulţimii pentru a interacţiona cu cei prezenţi la festivitate.

Tot în aprilie, Papa Francisc a revoluţionat modul de organizare a Bisericii Catolice anunţând înfiinţarea unui comitet de opt cardinali din întreaga lume care să fie consilierii săi speciali în conducerea Bisericii Catolice şi în reformarea Curiei Romane

MartieÎn prima întâlnire ecumenică din pontificatul său, Papa Francisc i-a asigurat pe reprezentanţii religioşi prezenţi, dar şi pe atei, că Biserica Catolică respectă toate religiile şi a garantat angajamentul „de a continua calea ecumenică" a predecesorilor săi şi stabilită la Conciliul Vatican II (1962-65). „Noi suntem apropiaţi de toţi bărbaţii şi de toate femeile care, cu toate că nu se regăsesc în nicio tradiţie religioasă, se află în căutarea adevărului, bunătăţii şi frumuseţii, care sunt adevărul, bunătatea şi frumuseţea lui Dumnezeu", a declarat Francisc pentru Catholic Culture.

Tot în martie, Papa Francisc a decis să rămână în casa de oaspeţi a Vaticanului şi să nu se mute în apartamentul papal. Apreciate la scenă deschisă de laici şi credincioşi deopotrivă, gesturile Papei Francisc au fost privite şi cu scepticism. Criticii sugerează că gesturile publice ale noului papă fac parte dintr-o campanie de relansare a brandului Vaticanului, al cărui slogan ar fi „Ajutaţi-i pe săraci", și că, în realitate, nu ar urmări decât să distragă atenţia de la problemele cu care biserica sa se confruntă. Timpul va decanta autenticitatea acestor gesturi însă, până atunci, mulţimile electrizate de discursul suveranului pontif par să sugereze o atracţie nesperată pentru religie a unei comunităţi religioase tot mai ameninţată de secularizare.