Twilight în viaţa de zi cu zi: Vampirii, superstiţiile și ignoranţa

136

Arheologii polonezi au anunţat recent că au făcut o descoperire macabră: un grup de morminte ale „vampirilor". O asemenea descoperire nu poate rămâne fără rezonanţă în România, unde mitul „Dracula" a devenit o emblemă turistică. Istoricii spun că, în trecut, românii se confruntau serios cu teama de vampiri, una care are ecou azi în rolul important pe care românii încă îl mai acordă superstiţiilor.

Cele patru schelete descoperite în Polonia au craniile aşezate în zona picioarelor. Acest lucru le-a sugerat arheologilor că trupurile au fost supuse unei execuţii rituale, practicate frecvent în cazul „suspecţilor de vampirism", și care avea ca scop să împiedice învierea morţilor, informează Live Science.

Cel mai probabil, oamenii au început să creadă în existenţa vampirilor adoptând progresiv diverse superstiţii legate de starea fizică și spirituală a omului decedat. Vampirii sunt printre imagini mitologice demonice care au apărut în istoria omenirii și, interesant, există în absolut toate culturile lumii, indiferent că este vorba de Europa, Asia, Africa sau cele două Americi. Nicăieri însă mitul vampirilor nu a fost atât de puternic înrădăcinat în mentalul colectiv ca în sud-estul Europei. Mai mult, imaginea contemporană a vampirilor își are originea în ţări precum Serbia, Romania, Bulgaria sau Grecia, scrie site-ul descoperă.ro. Frica de vampiri a persistat de-a lungul secolelor, fiind alimentată de vechile credinţe slave, pe care creștinismul răsăritean le-a asimilat. Așa se face că și în prezent se crede că spiritele celor morţi continuă să existe printre cei vii timp de 40 de zile după moarte.

La aceasta se adăugă și contribuţia irlandezului Bram Stoker care, prin intermediul romanului de succes Dracula, a globalizat mitul vampirilor din România, și teama aferentă. Perpetuarea unei asemenea credinţe în spaţiul carpatin, chiar și în zilele noastre, a suscitat și interesul canalului internaţional Discovery, care a realizat un documentar în acest sens. Pe alţii nu documentarea știinţifică îi face să caute vampirii în România, ci chiar … job-ul. Este cazul unui sud-african care a solicitat o viză europeană motivând că vrea să vină în România pentru a-şi câştiga traiul „vânând vampiri". Știrea a fost oferită de cotidianul Daily Star, care citează un top 10 al celor mai bizare cereri de viză din întreaga lume.

De la credinţa în vampiri, la superstiţiile cotidiene

Pentru o abordare corectă, credinţa în vampiri trebuie integrată în perspectiva mai largă a convingerilor superstiţioase. Iar în această privinţă, sud-estul european se impune din nou prin varietatea și forţa superstiţiilor. În urma unui sondaj INSCOP, destinul conduce în clasamentul credinţelor după care se ghidează românii, cu 59,7%. Procente similare a întrunit şi credinţa în noroc sau ghinion, îmbrăţişată de 57% dintre subiecţii sondajului. Zodiile ghidează credinţa a 40,4% dintre respondenţi, iar în ceea ce priveşte viaţa de după moarte 49,9% au respins-o.

„Scorul pe acest ultim indicator, care exprimă o credinţă fundamentală a dogmei creştine, este oarecum disonant în raport cu nivelul ridicat al oamenilor care îşi declară încrederea în Biserică (aproape 70%)", au apreciat realizatorii sondajului, conform Agerpres.

Pe de altă parte, în România există unul dintre cele mai înalte niveluri ale credinţelor şi practicilor religioase, și cu toate acestea, la fel de crescută este și credinţa în pseudo şi para-ştiinţe, în horoscoape şi superstiţii. Aceasta este concluzia raportului de cercetare al proiectului STISOC – „Ştiinţa şi societate. Interese şi percepţii ale publicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării" – iniţiat de către Facultatea de Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, menţionează Mediafax. Conform cercetării, credinţa românilor constă într-un amestec de religiozitate, superstiţie și ignoranţă știinţifică. Studiul arată o corelaţie între gradul de religiozitate și lipsa cunoștinţelor știinţifice, lucru care ar putea explica de ce unele persoane rămân superstiţioase deși sunt și religioase. Deşi biserica se opune superstiţiilor, o parte dintre cei care caută răspunsuri şi ghidare în religie apelează și la superstiţii, arată acelaşi document.

Statisticile sugerează așadar că, în sud-estul Europei, inclusiv în spaţiul românesc, cultura religioasă este preponderent de ordin ritualic și mai puţin informaţională.