Consumul alimentelor ultraprocesate crește riscul de boli cardiovasculare și deces prematur

164

Cu cât procentul de alimente ultraprocesate este mai mare în meniul obișnuit al unei persoane, cu atât mai ridicate sunt riscurile de boli de inimă, accident cerebral și deces prematur, sugerează două studii mari, publicate în British Medical Journal.

Lista alimentelor ultraprocesate cuprinde multe articole, de la chipsuri, pizza, maioneză, bomboane și băuturi cu zahăr până la supe deshidratate, îngheţată, cereale cu zahăr sau carne prelucrată.

Gustul atractiv și preţul accesibil contribuie la popularitatea acestui gen de alimente, însă cercetătorii spun că un consum frecvent vine la pachet cu o serie de afecţiuni medicale, care pot scurta viaţa.

„Alimentele ultraprocesate reprezintă deja mai mult de jumătate din energia alimentară totală consumată în ţările cu venituri mari, cum ar fi SUA, Canada și Marea Britanie”, afirmă Maira Bes-Rastrollo, profesor de medicină preventivă și sănătate publică, coordonatoarea studiului Seguimiento Universidad de Navarra.

Cercetătorii spanioli au investigat un lot de aproape 20.000 de subiecţi, cu o vârstă medie de 38 de ani, care au fost evaluaţi în intervalul 1999-2014.

Produsele alimentare consumate de subiecţi au fost împărţite în 4 grupe, în funcţie de gradul de procesare: ultraprocesate (cârnaţi, biscuiţi, bomboane și alte alimente deja amintite), alimente procesate (brânză, pâine, bere, vin, șuncă), alimente cu ingrediente procesate (sare, zahăr, miere, ulei de măsline, unt) și alimente neprocesate/minimum procesate (fructe, legume, lapte, ouă, carne de pasăre, pește, fructe de mare, orez și paste făinoase).

Un consum mare de alimente ultraprocesate, de peste 4 porţii pe zi, se asociază unui risc crescut de mortalitate din orice cauză (62%), fiecare porţie suplimentară sporind riscul cu încă 18%, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Navarra.

Un nou studiu francez, denumit NutriNet-Santé, la care au participat peste 100.000 de persoane, a ajuns la rezultate similare. Cercetătorii francezi au evaluat consumul a 3.300 de alimente și băuturi, clasificate după gradul de procesare, și au monitorizat subiecţii între anii 2009 și 2018.

Rezultatele au indicat că o creștere cu 10 puncte procentuale a consumului de alimente ultraprocesate se asociază cu o creștere de 12% a riscului de boli cardiovasculare (13% pentru bolile coronariene și 11% pentru accident vascular cerebral).

O analiză secundară a arătat că există o asociere între consumul de alimente neprelucrate sau minim prelucrate și riscurile mai scăzute ale acelorași boli.

„Studiul singur nu duce la concluzia că există o relaţie cauză-efect, însă asocierea dintre alimentele ultraprocesate şi riscul bolilor cardiovasculare este statistic semnificativă, luând în considerare celelalte caracteristici ale participanţilor (consumul de tutun, alcool, nivelul de activitate fizică, statutul socioeconomic, vârsta, sexul, greutatea etc.)”, a declarat Mathilde Touvier, de la Universitatea din Paris, care a coordonat studiul.

Gunther Kuhnle, profesor de nutriţie și sănătate la Universitatea din Reading, Marea Britanie, a apreciat că cele două studii sunt „foarte bine realizate” și că acest subiect reclamă investigări suplimentare. Kuhnle a afirmat că o clasificare în grupe a alimentelor după criteriul gradului de procesare, de genul celei utilizate de cercetători, nu este utilă pentru informarea publică în ce privește dieta sănătoasă. De exemplu, salamul a fost inclus în categoria produselor ultraprocesate, dar nu și brânza, deși ea necesită de foarte multe ori mai multe etape de prelucrare și i se adaugă aditivi.

Studiile au arătat că dieta care protejează sănătatea cardiovasculară este compusă din alimente integrale, în special alimente vegetale, precum fructe, legume, leguminoase, cereale integrale și nuci.

„Îmi place să spun: «Cu cât este mai mare durata de valabilitate, cu atât va fi mai scurtă viaţa»”, a declarat cardiologul Andrew Freeman.