Cum te afectează doar două săptămâni de muncă la birou

202

Știm deja că o viaţă din ce în ce mai inactivă fizic ar putea dăuna pe termen lung sănătăţii, determinând apariţia unor afecţiuni grave, precum diabetul de tip 2, boli de inimă, dar și accidente vasculare cerebrale. Însă nu știam că doar două săptămâni de sedentarism la birou, fără exerciţii fizice, pot constitui un factor determinant al apariţiei diabetului zaharat de tip 2, a avertizat o echipă de cercetare de la Universitatea din Liverpool.

Cercetătorii au analizat 45 persoane cu o vârstă medie de 36 de ani care nu făceau în mod regulat exerciţii fizice, cum ar fi joggingul, și nici nu frecventau o sală de sport, dar toţi făceau cel putin 10.000 de pași pe zi ca parte a activităţilor zilnice. Participanţii au fost rugaţi să își modifice stilul de viaţă timp de două săptămâni. Acest lucru a implicat mersul cât mai puţin pe jos, reducând cei 10.000 de pași la 1.500 pe zi, mersul cu mașina la locul de muncă, utilizarea doar a ascensoarelor sau a scărilor rulante, iar timpul petrecut acasă să fie dedicat televizorului sau calculatorului. În ceea ce privește alimentaţia, participanţii la studiu nu au făcut nicio modificare.

După două săptămâni, testele au arătat că participanţii înregistraseră creșteri ale nivelurilor de grăsime și ale dimensiunilor taliei, cât și semne de pierdere a tonusului muscular, ceea ce face ca expunerea la un risc de fracturi să fie mai accentuată. Și capacitatea cardiorespiratorie a fost mai scăzută, iar rezistenţa la insulină,  crescută – simptom ce poate fi un precursor al dezvoltării diabetului. Statul pe scaun la birou toată ziua, condusul până la locul de muncă, dar și lenevitul pe canapea acasă au rezultat într-o stare de sănătate mai proastă la toţi participanţii la studiu. După ce participanţii și-au reluat activitatea normală, urmările negative ale sedentarismului au început să se diminueze.

„Deși modificările survenite pe parcursul experimentului nu ar putea provoca diabetul în două săptămâni, pentru o perioadă mai lungă de timp riscurile sunt notabile. Am văzut efecte la tineri, indivizi sănătoși care erau în mod normal activi, așa că trebuie să ne gândim la ceea ce se întâmplă cu oameni care sunt sedentari tot timpul sau care sunt cu 20 de ani mai în vârstă”, a precizat dr. Kelly Bowden Davies, coordonatorul experimentului.

„Șederea pentru o perioadă lungă de timp pe scaun implică utilizarea redusă a mușchilor și, prin urmare, energia consumată este mai mică, iar căile metabolice care reglementează modul în care stocăm zaharurile din sânge sunt mai puţin active și eficiente. (…) Acest lucru poate contribui la un risc crescut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2”, a explicat Avi Biswas, profesor la Universitatea din Toronto.

Tot din cauza lipsei activităţii fizice, tot mai mulţi tineri se plâng de reumatism. Creierul are de asemenea de suferit din cauza lipsei de oxigenare. În felul acesta celulele mor mai repede, iar problemele cu memoria se instalează mult mai devreme.

Efectele negative ale sedentarismului pot fi diminuate cu ajutorul exerciţiilor fizice simple, de exemplu înlocuirea utilizării ascensorului cu urcatul scărilor, renunţarea la mijloacele de transport în favoarea mersului pe jos, deplasarea până la magazin în defavoarea cumpărăturilor online.

„Dacă te mişti rapid creşte puţin tensiunea, dar pe termen lung şi tensiunea medie scade, colesterolul scade. Glicemia scade. Tot ceea ce prezintă risc pentru vasele de sânge se corectează. Scopul este să te mişti rapid ca inima să fie pusă la o oarecare activitate”, susţine prof. dr. Ioan Bruckner.

Autorii studiului publicat în Annals of Internal Medicine propun mai multe metode pentru a sta mai puţin pe scaun la locul de muncă. „Există o mulţime de aplicaţii pe care le puteţi utiliza pe telefon sau pe computer, care vor emite o alarmă pentru a vă reaminti ca la 30 de minute să vă ridicaţi și să vă plimbaţi puţein”, a declarat dr. I-Min Lee, profesor la Harvard Medical School. Renunţarea la obiceiul de a trimite e-mailuri (atunci când este posibil) în favoarea deplasării pentru a comunica diverse informaţii unui coleg, de exemplu, este, în opinia autorilor studiului, o altă metodă bună de a face mișcare fizică.

Totodată trebuie să ţinem seamă și de faptul că o poziţie incorectă pe scaun afectează coloana vertebrală, vasele de sânge, dar și nervii, provocând astfel stres și diminuând concentrarea. O poziţie corectă la birou după regula 90-90-90 (tălpile să stea în totalitate pe podea, iar genunchii și șoldurile să fie îndoite în unghiuri de 90 de grade) contribuie la menţinerea unui tonus muscular optim.

Înlocuirea ocazională a scaunului de birou cu un taburet în formă de bilă, asemănătoare mingiilor folosite în sălile de fitness, va ajuta corpul să stea ușor în tensiune pentru a-și menţine echilibrul, lucrând musculatura în timp ce vă desfășuraţi activitatea.

„Frica de o moarte timpurie nu îi motivează pe oameni să-și schimbe obiceiurile, dar scăderea în greutate poate fi un stimulent. Ardeţi 30% mai multe calorii atunci când staţi în picioare decât atunci când staţi jos. Nu este o cantitate imensă, dar în timp contribuie semnificativ la controlul greutăţii, așadar nu există nicio scuză pentru a fi sedentari la birou, la locul de muncă”, au explicat cercetătorii de la Harvard.