Când ești alcoolic, întreaga societate e dușmanul tău: filmele de la TV, reclamele din timpul lor, vecinii tăi în timpul liber, familia la marile sărbători împreună, raioane și coloane întregi din magazinele mari și mici, toate te asaltează la unison cu mesajul pervers că „te simţi mai bine dacă bei”. Paradoxal însă, salvarea vine tot din societate.

În fiecare an, alte trei milioane de oameni mor fiindcă au crezut această minciună și și-au pus viaţa la bătaie pentru ea. Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că aceasta înseamnă că, din 100 de oameni care mor, 5 mor din cauza vreunei nenorociri aduse de pahar. Paharul este responsabil pentru peste 200 de boli și condiţii de dizabilitate. Iar acestea nu ţin cont de vârstă. De fapt, decesele și handicapurile provocate de consumul de alcool survin la vârste relativ mici. De pildă, tot potrivit OMS, 13,5% dintre decesele persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 39 de ani, sunt provocate de băutura care se presupune că „te face să te simţi bine”.

Alcoolul este, într-adevăr, o substanţă psihoactivă, adică are efecte asupra psihicului, însă este o substanţă toxică și produce dependenţă, ceea ce face ca beneficiile psihice resimţite după consum să dureze foarte puţin, iar locul lor să fie luat de iritabilitate, anxietate, depresie și tulburări de personalitate antisociale. Specialiștii au descoperit deja de mult timp că alcoolismul este în majoritatea cazurilor un „diagnostic dual”, fiindcă el se aplică deseori în pereche cu alt diagnostic psihiatric. Cu cât consumul de alcool este mai sever, cu atât mai puternică va fi asocierea lui cu tulburările psihiatrice și, din nefericire, și reversul este valabil: cu cât tulburarea psihică este mai severă, cu atât mai puternică va fi asocierea ei cu un consum abuziv de substanţe psihoactive.

Urme pe corp

Asupra fizicului, alcoolul lasă cele mai vizibile urme. Chiar și un singur episod de binge-drinking (la fel ca binging-ul cu un serial, înseamnă să consumi alcool până nu mai știi de tine) poate avea drept rezultat deficienţe fizice majore sau chiar moartea, spun specialiștii. Atunci când organismul primește mai mult alcool decât poate să metabolizeze, excesul se adună în fluxul sanguin. Inima face ca sângele alcoolizat să circule în tot corpul, ceea ce produce schimbări chimice și fiziologice, adică afectează funcţionarea normală a organismului.

Alcoolul este metabolizat în ficat, de aceea, ficatul este organul care suferă cel mai mare risc de vătămare. Boala ficatului gras apare la băutorii cronici fiindcă alcoolul perturbă metabolizarea grăsimilor, iar grăsimea în exces este nevoită să se acumuleze în ficat. Tot alcoolul este de vină și pentru inflamarea ficatului, care, menţinută pe termen lung, duce la hepatită alcoolică. Iar hepatita alcoolică deteriorează ţesutul ficatului, cicatrizându-l. Când aceste cicatrici invadează complet ficatul, întărindu-l și făcându-l noduros, putem vorbi deja de ciroză, o afecţiune în care ficatul nu își mai poate îndeplini funcţiile care susţin viaţa organismului. Ciroza este o boală care produce simptome abia când este într-un stadiu foarte avansat. Iar finalul unei ciroze netratate, ca și al celei susţinute prin continuarea consumului de alcool, este cedarea organelor vitale, dependente de ficat, și moartea.

Dar ficatul ar putea să nu fie primul care are de suferit. Atunci când metabolizează alcoolul, corpul îl transformă într-o substanţă numită acetaldehidă, care este și toxică, și carcinogenă (adică produce cancer). Printre cele mai frecvente tipuri de cancer provocat de consumul cronic de alcool sunt cancerele orale: cel al cavităţii bucale, cancerul la esofag, la laringe, cancerul de stomac, cancerul la ficat, cancerul de colon, cancerul rectal și chiar cancerul la sân. Persoanele care obișnuiesc să fumeze și o ţigară la paharul de alcool au un risc și mai mare de cancer al tractului gastrointestinal superior și al sistemului respirator.

Pancreatita, o inflamare dureroasă a pancreasului, care necesită deseori spitalizare, este o altă consecinţă a consumului de alcool. Expunerea cronică la alcool este cauza a 70% dintre cazurile de pancreatită. Apoi sunt bolile gastrointestinale: ulcerele, refluxul acid, arsurile și inflamaţia mucoasei stomacale, gastrita. Și deficitele de vitamine, care pot ajunge atât de grave încât să ducă la anemii sau chiar la osteoporoză. Persoanele care consumă alcool în cantităţi excesive sunt mult mai predispuse riscului de a-și fractura coloana decât cele care nu beau. Iar adolescenţii care consumă alcool sunt mai predispuși să sufere de osteoporoză mai târziu în viaţă. Câţi dintre ei, sau chiar dintre adulţi, știu că un episod de binge-drinking îi poate duce la complicaţii atât de grave precum infarctul?

La fel de puţin cunoscute de băutori sunt efectele alcoolului de slăbire a sistemului imunitar și predispunerea la boli infecţioase precum pneumonia, tuberculoza și chiar HIV. Și mai puţini știu că alcoolul produce leziuni la nivelul creierului, care merg dincolo de vederea înceţoșată, lapsusurile, vorbirea îngreunată și mersul „pe trei cărări”. Alcoolul împiedică funcţionarea receptorilor și a neurotransmiţătorilor, iar lucrul acesta poate afecta funcţiile cognitive ale băutorului, dispoziţia lui afectivă, emoţiile și reacţiile la numeroase niveluri. Consumul abuziv și pe termen lung de alcool poate grăbi procesul natural de îmbătrânire a creierului, ducând la instalarea prematură și ireversibilă a demenţei. Extrem de vulnerabili în acest sens sunt mai ales tinerii, al căror creier se dezvoltă chiar și la 24 de ani. Specialiștii în tratarea dependenţei și a consumului abuziv de alcool spun că primul episod de intoxicaţie acută se produce cel mai adesea la mijlocul adolescenţei, iar vârsta de debut a dependenţei are un vârf în intervalul 18-25 de ani.

O pâine de mâncat

Cu atâtea consecinţe grele la orizont, societatea rămâne totuși cea mai mare ameninţare a unui (potenţial) alcoolic, fiindcă ea este cea care așază peste această plagă o spoială de marketing, rentabilă pentru industrie, dar distructivă pentru consumator. Alcoolul este o sursă de venituri fiscale pentru guvern, dar și o pâine de mâncat pentru cei care lucrează în baruri, restaurante și chiar pentru cei din sectorul agricol, care furnizează ingredientele produselor alcoolice.

Potrivit unui Eurobarometru realizat în anul 2010, nu mai puţin de 7 din 10 români au menţionat că au consumat alcool în ultimul an, iar 87% dintre aceștia au consumat alcool în ultima lună. Cei mai mulţi români realizează totuși riscurile majore la care se expun atunci când consumă alcool. Cel puţin prin comparaţie cu Europa. Astfel, 68% dintre români sunt conștienţi de faptul că băutura le poate crește riscul de boli de inimă, în timp ce media europeană la acest punct este de 53%. De asemenea, 62% dintre romani știu că există o legătură între consumul de alcool şi depresie, în timp ce, la nivel european, doar 48% dintre respondenţi par să știe acest lucru. În comparaţie cu cele 37 de procente dintre europeni care sunt conștienţi că există o legătură între apariţia cancerului și consumul de alcool, nu mai puţin de 57% dintre români realizează acest lucru. Românii beau, și beau mult, iar societatea românească are nevoie de ajutor pentru a putea face faţă valului de consecinţe socioeconomice ale abuzului de alcool.

Cine ajută și cum

Sevrajul etilic, care intervine la întreruperea sau scăderea consumului de alcool, este considerat urgenţă vitală fiindcă, în manifestările lui cele mai grave, poate duce la convulsii, halucinaţii și delir, care pot periclita viaţa pacientului și a celor din jurul lui. (Cazul la Săpoca este doar un exemplu foarte recent.) Cu toate acestea, în Capitală funcţionează, în prezent, doar trei centre de dezalcoolizare cu supraveghere medicală permanentă, capabile să garanteze pentru siguranţa pacienţilor: Spitalul “Alexandru Obregia” (Secţia XVII), Spitalul de Urgenţă “Sf. Pantelimon” și Centrul de evaluare și tratament a toxicodependenţelor pentru tineri “Sf. Stelian” .

Medicamentele

Pacienţii internaţi pentru dezintoxicare de alcool beneficiază de tratament medicamentos menit să atenueze simptomele de sevraj și să ajute pacientul să depășească în siguranţă această perioadă severă care succede sistarea consumului. Pacienţii care suferă din cauza consumului abuziv de alcool pot fi internaţi voluntar (prin prezentarea de bunăvoie la un consult de specialitate, desfășurat de obicei de un medic psihiatru) sau involuntar (atunci când pacientul este agresiv și prezintă risc de autovătămare sau de vătămare a celor din jur, el poate fi internat chiar și fără acord de un aparţinător, de un cadru medical de pe ambulanţă sau de poliţie). Pentru internarea voluntară, pacientul trebuie să furnizeze o trimitere de la medicul de familie, o adeverinţă de la locul de muncă arătând numărul de zile de concediu medical efectuate pe anul în curs, cadrul de sănătate care dovedește că este asigurat și cartea de identitate, original și copie.

Primul pas în vederea internării îl reprezintă consultul la medicul psihiatru, care va aduna informaţii despre istoricul medical al pacientului, obiceiul său de consum, va face o evaluare a stării generale de sănătate la momentul consultului și va recomanda efectuarea unor analize specifice (cum sunt cele care evaluează sănătatea ficatului). Pacientul este apoi supus unui tratament farmacologic care îl va susţine pe parcursul perioadei critice de sevraj, dar și după. Este foarte important pentru pacientul aflat în tratament să se odihnească dormind circa 12 ore pe zi, să se hidrateze consumând peste 2 litri de apă zilnic și să corecteze deficitele vitaminice (în special din complexul B) care apar în cele mai multe cazuri de abuz de alcool. Pacienţii care prezintă comorbidităţi cu dependenţa de alcool, adică cei care suferă și de alte afecţiuni psihiatrice pe lângă alcoolism, vor fi susţinuţi prin tratarea simultană a acestor afecţiuni odată cu tratarea dependenţei.

Oamenii

Pe lângă tratamentul medicamentos, dependenţa de alcool poate fi combătută și prin mijloace nefarmacologice. Potrivit specialiștilor, intervenţiile psihosociale pot fi folosite singure sau în combinaţie cu farmacoterapia, existând dovezi solide care demonstrează eficienţa acestora în ceea ce priveşte scăderea consumului de alcool, creşterea numărului de zile de abstinenţă şi îmbunătăţirea funcţionării globale. Cele mai folosite abordări psihosociale care au primit suport empiric consistent sunt: intervenţiile scurte, abordările motivaţionale şi diferitele forme de terapie cognitiv-comportamentală (inclusiv antrenarea abilităţilor, gestionarea propriului comportament, prevenirea recăderilor şi terapia de cuplu).

Una dintre cele mai reputate organizaţii neguvernamentale care oferă sprijin persoanelor care suferă de dependenţă de alcool este Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT). Aceasta funcţionează în România din anul 1993 și a reunit în cadrul activităţilor sale numeroși specialiști în sănătate mintală, cu experienţă în tratarea dependenţei de alcool. Prin intermediul ALIAT București, persoanele care se luptă cu dependenţa pot beneficia de terapie individuală și de grup, în ambulatoriu, la sediul aflat în centrul orașului. Aceste ședinţe pot fi decontate integral dacă beneficiarul prezintă o trimitere de la medicul de familie (reprezentanţii Aliat oferă detalii la nr. tel.: 0771.450.514).

Filiala ALIAT Suceava pune la dispoziţia pacienţilor și un program complex de rezidenţă care presupune cazarea timp de o săptămână a persoanelor dependente la centrul dedicat, situat într-un cadru natural în Bucovina, și implicarea lor zilnică în terapii individuale și de grup, în ședinţe de terapie ocupaţională și în drumeţii. O echipă multidisciplinară alcătuită din managerul clincii, coordonator medical, medic psihiatru, psihoterapeuţi și terapeuţi sportivi se ocupă în permanenţă de rezidenţii internaţi. Costul unei astfel de rezidenţe, deși este generos în raport cu serviciile pe care le oferă, este prohibitiv în raport cu puterea financiară a românilor: o săptămână la Aliat costă circa 5.000 de lei. În plus, rezidenţa la Aliat nu poate fi accesată de pacienţii cu risc crescut de sevraj grav, acestora fiindu-le recomandat mai degrabă tratamentul într-un spital care poate răspunde necesităţii unei intervenţii de urgenţă.

Un început de drum

Cel mai important lucru de reţinut din pachetul de informaţii de mai sus este că dependenţa de alcool poate fi combătută cu sprijin medical, de specialitate și social adecvat. Sevrajul, care îi sperie pe mulţi, nu este nicidecum un capăt de drum, ci, din contră, începutul unui drum nou.

Abstinenţa, curăţarea organismului de toxinele alcoolului și restabilirea echilibrului fizic și emoţional sunt posibile. Specialiștii Aliat îi sfătuiesc pe cei care doresc să se lase de consumul de alcool să caute comunităţi ale oamenilor care au trecut prin simptomele de sevraj cu succes: „Este bine să cauţi comunitatea acestora (azi, pe Facebook, este foarte ușor să îi găsești) pentru că ei te pot ajuta în moduri nebănuite. Solidaritatea umană face minuni.”