Ce se întâmplă în corpul tău când fumezi

16707

Statisticile privind decesele provocate de bolile asociate fumatului sunt, de multe ori, mai puţin impresionante decât o privire atentă asupra chinului prin care trebuie să treacă organismul uman pentru ca fumătorul să beneficieze de momentul euforic generat de ingestia nicotinei.

Cu doar un an în urmă, autorităţile din New York interziceau fumatul în parc, la plajă, la piscină, în centrele de recreere, precum și în alte spaţii aflate în administrarea Departamentului Parcuri și Agrement. Astăzi, aceleași autorităţi s-ar putea lăuda cu reducerea cu două treimi a volumului de mucuri de ţigară găsite în parcuri.

Succesul lor a fost însă întrerupt de un proces prin care o asociaţie de fumători a contestat decizia administraţiei. Capătul de acuzare? „Nu există nicio bază socială și știinţifică” pentru această interdicţie, susţinte Audrey Silk, fondatoarea organizaţiei pentru drepturile fumătorilor – CLASH, citată de Reuters.

Știinţa se încăpăţânează totuși să o contrazică pe activistă. Fumatul și obezitatea sunt mai periculoase chiar decât radiaţiile nucleare, reiese din statistici publicate anul trecut de ziarul britanic The Guardian. În fiecare an, unul din cinci decese este provocat de o boală asociată fumatului – o proporţie mai mare decât cea a deceselor provocate de consumul de alcool, accidentele de mașină, sinucideri, SIDA, crime și consumul de droguri, toate la un loc.

Totuși, statisticile sunt mai puţin impresionante decât o privire atentă asupra chinului prin care trebuie să treacă organismul uman pentru ca fumătorul să își ia minutul euforic generat de nicotină.

O ţigară conţine 4.000 de compuși. Nu mai puţin de 60 dintre aceștia sunt carcinogeni cunoscuţi. De aceea, este vital să știi ce se întâmplă în corpul tău atunci când fumezi.

Tutunul nu se digeră – organismul nu descompune fumul inhalat într-o formă în care poate să îl absoarbă și să îl folosească drept energie. În schimb, fiindcă sângele și celulele umane nu au fost construite pentru a procesa fumul de ţigară, acesta se ingerează. Din acest motiv, chimicalele și substanţele carcinogene îţi otrăvesc corpul la fiecare pufăit.

Când fumezi, un amestec de gaze este eliberat în jurul ochilor, a nasului și în gură. Ochii te pot ustura, poate începe să îţi curgă nasul și să ţi se irite gâtul. Fumul îţi „paralizează” cilii, care, în mod normal, curăţa tuburile bronhiale și plămânii de materiile străine nocive. Când ajunge în plămâni, fumul de ţigară afectează celulele scavenger, care ar ajuta la îndepărtarea particulelor dăunătoare din săculeţii de aer, numiţi alveole.

Fumul inhalat se transformă în tar, care se depune pe plămâni. Doar 30% din tar este expectorat atunci când se expiră fumul. Restul de 70% rămâne în organism, iar chimicalele din ţigară intră aproape imediat în fluxul sanguin. De acolo ajunge direct la inimă, de unde este distribuit apoi în tot corpul.

Inima începe să bată mai tare imediat ce o ţigară este aprinsă, de aceea medicii avertizează că fumatul poate provoca aritmie (bătăi neregulate ale inimii). În plus, tensiunea arterială crește cu 10, până la 15%. Creșterea tensiunii înseamnă și creșterea riscului de infarct sau atac cerebral.

Nivelul de oxigen din sânge este redus, deoarece monoxidul de carbon produs când fumezi păcălește corpul să creadă că este oxigen. Celulele nu sunt suficient alimentate cu O2, astfel că inima face eforturi suplimentare pentru a-l furniza. Oamenii de știinţă au descoperit că fumătorii au de 4, până la 15 ori mai mult monoxid de carbon în organism decât nefumătorii (monoxidul de carbon este același gaz care iese pe ţeava de eșapament a mașinilor).

Slaba oxigenare a celulelor are efecte devastatoare asupra organismului. Pe lângă arhicunoscutele efecte asupra plămânilor, a inimii și vaselor de sânge, lipsa de oxigen din celule duce și la îmbătrânirea prematură, la scăderea fertilităţii, instalarea timpurie a menopauzei și apariţia impotenţei. Pe lângă acestea, atenuarea gustului și a mirosului (fiindcă tarul îmbracă receptorii de pe limbă și din nas) par doar niște detalii.

Tot acest angrenaj de pagube biologice sunt puse în slujba transportării nicotinei spre creier, unde, în răspuns, se eliberează dopamină, care provoacă pentru câteva minute o anume stare de bine.