Ironia ocupaţiei: doctorii, mai puţin sănătoși decât pacientii

148

Angajaţii din industria sănătăţii au, surprinzător, un nivel foarte scăzut de sănătate, atestă un studiu recent publicat de Jurnalul American pentru Prevenţie Medicală. Domeniul medical se regăseşte alături de administraţia publică şi asistenţa socială între sectoarele cu cea mai mare rată de obezitate a angajaţilor. „Dacă nu putem începe schimbarea în viaţa noastră, cum am putea să le sugerăm pacienţilor ce să facă?” puncteaza un medic îngrijorat de datele articolului.

Cazurile de „ironie a ocupaţiei” n-au lipsit niciodată din istorie, de la poliţişti corupţi până la bancheri falimentaţi sau preoţi imorali. Însă între cele mai periculoase exemple în acest sens se regăsesc astăzi doctorii cu un stil de viaţă nesănătos, spune dr. Andrew Weill, medic american, autor al mai multor cărţi de sănătate holistică. „A arăta, mai mult decât doar a spune”, informează el pe site-ul personal, „(a prezenta) un mod de trai potrivit, este una dintre cele mai valoroase servicii pe care un medic i le poate oferi pacientului.” Printre motivele principale care cauzează obezitatea în cadrul clinic se numără sedentarisul, stresul, numărul mare de ore de lucru, alimentaţia de la fast-food şi fumatul.

Doctorii înregistrează o rată a morbidităţii semnificativ mai scăzută în comparaţie cu alte profesii. Cu toate acestea, cercetătorii remarcă un nivel foarte asemănător al supraponderabilităţii în spitale ca în rândul populaţiei generale. Mai mult, 6 din 10 medici sunt astăzi obezi, în ciuda cunoştiinţelor despre pericolul bolilor cronice cauzate de o viaţă nesănătoasă.

Consecinţe directe asupra pacienţilor

Există dovezi care atestă că modul în care medicii sau asistentele arată, simt şi se comportă pot influenţa direct calea în care tratamentul şi consultul vor acţiona în favoarea pacienţilor. În acest fel, mulţi dintre ei, nu reuşesc să devină modele pentru cei trataţi pentru o alimentaţie sănătoasă, un program de exerciţii constant şi un trai lipsit de stres. Un alt efect care se poate produce implică o înmulţie a cazurilor de malpraxis ale personalului, incapabil să lucreze la potenţial maxim şi fiind mai predispus la îmbolnăvire sau, implicit, la răspândirea unei potenţiale infecţii. Reacţii ale publicului

Pentru a combate problema, doi studenţi ai Facultăţii de Medicină “Johns Hopkins” au lansat de curând o campanie menită să încurajeze atât studenţii, cât şi doctorii „să aplice ceea ce le predică pacienţilor”.

Ei îşi propun ca să convingă angajaţii din domeniul medical să semneze un simbolic „Pact al pacientului” , o promisiune publică, dar şi persoanală, de „a îndruma prin exemplu spre un comportament sănătos, comparabil cu ce i-ar recomanda unei persoane pe care o tratează”. De la începutul iniţiativei, mai mult de 300 de studenţi şi membri ai personalului Spitalului “Johns Hopkins” au semnat documentul, ei primind în schimb diplome sau abonamente reduse la sala.

Sugestii pentru schimbare

Deşi criticaţi iniţial pentru caracterul idealist al campaniei începute, Gatz şi Gaglani, cei doi studenţi care au iniţiat „The Patient Promise”, propun următoarele principii pentru practicanţii din domenniul medical:

  • Voi desfăşura o activitate fizică regulată.
  • Voi avea o dietă echilibrată şi nutritivă.
  • Mă voi abţine de la consumul oricăror substanţe dăunătoare.
  • Voi încerca să-mi micşorez stresul şi să am o stare mentală pozitivă.
  • Voi deveni un partener activ al pacienţilor în procesul de vindecare.
  • Voi identifica şi mă voi proteja de orice prejudecăţi în legătură cu obieceiurile nesănătoase ale persoanei tratate, recunoscând originea complexă a provenienţei lor.
  • Voi respecta şi cauta să înţeleg considerentele religioase şi tradiţionale ale pacientului.
  • Voi promova o viaţă sănătoasă şi un comportament potrivit în comunitatea mea.