Monsanto editează genetic primul fruct, folosind o nouă tehnologie

344

Într-o mișcare care vizează asigurarea unui loc de top pe scena tehnologiei alimentare, aflate într-o continuă evoluţie, gigantul agricol Monsanto a investit 125 de milioane de dolari într-un instrument de editare a genelor, ce ar putea revoluţiona agricultura.

Astfel, Monsanto este pe punctul de a produce primul fruct realizat cu ajutorul intrumentului de editare a genelor. Tehnologia CRISPR (Clustered regularly-interspaced short palindromic repeats) a fost reprodus de oameni de știinţă după un mecanism de editare a genelor descoperit în natură, în bacterii care îl folosesc pentru a-și modifica ADN-ul în lupta cu virușii. Tehnologia este folosită încă din anii 1990 și a devenit rapid cel mai popular instrument de editare genetică în domenii precum biologia umană, agricultură și microbiologie.

Monsanto, cunoscută drept cea mai mare companie la nivel mondial de erbicide, pesticide și organisme modificate genetic, își propune să obţină unele dintre primele fructe dulci realizate cu ajutorul tehnologiei CRISPR, întrucât vor avea o durată mai lungă de conservare. Acestea vor putea fi găsite la raft în decursul a 5-10 ani.

Instrumentul le permite oamenilor de știinţă să vizeze cu precizie zonele problematice specifice din genomul unui organism viu, deschizând potenţialul de a modifica ADN-ul unor culturi cum ar fi porumbul și soia, pentru a crește capacitatea culturilor agricole de a tolera seceta sau inundaţiile, dar și pentru a potenţa gustul de dulce al fructelor și legumelor, care vor avea și un termen de valabilitate prelungit.

Astfel, în timp ce organismele modificate genetic (OMG) sunt destul de controversate în rândul specialiștilor, dar și al consumatorilor, companiile de profil speră ca produsele realizate prin editare genetică să fie mai bine primite. Diferenţa majoră între cele două tehnici de editare genetică este că, la recoltele modificate genetic (OMG), parte din genele plantelor erau înlocuite cu gene de la alt organism, cum ar fi o bacterie, pe când, în cazul utilizării mecanismului CRISPR, nucleotidele codului genetic (identificate prin literele A, G, C și T) sunt schimbate între ele pentru a obţine un efect anume, cum ar fi ca merele să nu mai devină maro. „Schimbarea lui G cu A este foarte diferită faţă de introducerea unei gene de la o bacterie într-o plantă”, a explicat George Church, genetician la Harvard.

„CRISPR este mult mai eficient din punct de vedere tehnic și mai benefic pentru planurile pe care le avem în vedere”, a declarat Bob Reiter, vicepreședinte global pentru strategia de cercetare și dezvoltare a companiei Monsanto. Liderii Monsanto speră ca, de data aceasta, beneficiile tehnologiei să fie recunoscute de către consumatori. „Editarea genelor va permite abordarea problemelor care nu pot fi soluţionate prin intermediul modificărilor genetice și se va realiza mult mai rapid. Ceea ce este interesant este că poate fi folosită pentru culturi care au o amprentă mai mică la sol decât porumbul și care vor avea mai multe șanse să ajungă pe piaţa de consum”, a explicat Tom Adams, din partea Monsanto.

Compania însă nu este cunoscută pe piaţa de profil doar datorită OMG-urilor, de altfel atât de controversate, ci și prin prisma scandalurilor de amploare în care a fost implicată de-a lungul timpului. Relevant este cazul „Agentul Orange”. Compania a produs un erbicid și defoliant extrem de puternic care a fost utilizat de forţele armate americane cu scopul de a desfrunzi terenurile împădurite în care se ascundea gherila comunistă și de a-i lăsa fără hrană pe ţăranii care o susţineau.

Între 1962 și 1971, forţele armate ale Statelor Unite au utilizat 80 de milioane de litri de Agent Orange deasupra junglei din Vietnam, Laosul de Est și o parte din Cambodgia. Atât Statele Unite, cât și Monsanto au dat declaraţii care susţin că produsul chimic a fost făcut la cererea guvernului SUA. Prin urmare, Monsanto a susţinut că nu are nicio responsabilitate directă.

Guvernul vietnamez însă are o perspectivă mai complexă, fără a-și declara oficial poziţia cu privire la responsabilitatea celor implicaţi, preferând să se concentreze asupra apelului general la despăgubirea victimelor de către toţi cei implicaţi. În urma scandalului legat de implicarea în războiul chimic al SUA împotriva Vietnamului, Monsanto și-a cerut scuze public.

La 56 de ani de la folosirea erbicidului, vietnamezii încă se luptă cu efectele substanţei: diformităţi, cancer, maladii, boli mintale, malformaţii genetice, orbire.