Decenii de cercetare au arătat că relaţia noastră cu mass-media este simbiotică, fie că este vorba de televiziune, fie de radio sau internet. Odată cu pierderea controlului asupra consumului de internet, oamenii dezvoltă o dependenţă psihologică faţă de reţelele sociale în mod special datorită gratificaţiilor pe care le primesc – beneficii precum escapism, relaxare și sentimentul că nu ești singur.

„Facebook exploatează o vulnerabilitate a psihologiei umane pentru a-și atașa utilizatorii”, a declarat Sean Parker, primul președinte al companiei, în cadrul unei dezbateri publice la Universitatea Standford, SUA, în decembrie 2017. Încă de la început, scopul a fost crearea unui produs care să creeze dependenţă. Parker împreună cu echipa care a lansat Facebook la începutul anilor 2000 încercau să înţeleagă mecanismul care trebuie adoptat pentru a determina utilizatorii să fie cât mai activi și să petrecă cât mai mult timp pe reţeaua de socializare.

Una dintre soluţii a fost ceea ce Parker a numit „buclă a feedback-ului și a validării sociale, (…) exact genul de lucru pe care un hacker ca mine l-ar crea pentru a exploata o vulnerabilitate în psihologia umană”. Alta a fost crearea butonului „like”, despre care Parker spune acum că are ca efect echivalentul unei mici doze de dopamină, care îi încurajează pe utilizatori să posteze mai mult. În perioadele de început ale site-ului, atunci când oamenii îi spuneau lui Parker că nu vor fi utilizatori ai reţelei de socializare, întrucât preţuiesc interacţiunile din viaţa reală, acesta le răspundea: „Veţi fi!”

„Nu știu dacă am înteles cu adevărat consecinţele a ceea ce spuneam”, a explicat el, vorbind despre amploarea efectelor neintenţionate care au apărut în timp, Facebook ajungând să aibă peste 2 miliarde de utilizatori. „Îţi transformă relaţia cu societatea, transformă relaţiile dintre oameni. Probabil că interferează cu productivitatea în moduri surprinzătoare. Numai Dumnezeu știe cum afectează creierul copiilor noștri”, a declarat Parker.

Roger McNamee, unul dintre primii investitori în Facebook și Google, a avertizat asupra efectelor psihologice ale produselor lansate de marii giganţi IT, spunând că astfel de companii au devenit „o ameninţare la adresa sănătăţii publice și a democraţiei”. Acesta a susţinut că Facebook și Google au folosit „tehnici persuasive dezvoltate și utilizate în propagandă și în industria jocurilor de noroc”, cum ar fi notificările constante şi recompensele variabile, pentru a încuraja dependenţa psihologică, combinându-le cu tehnologia modernă pentru a-și maximiza profiturile.

Un rol important îl au și „bulele de filtrare” ideologice create de reţelele de socializare, care de asemenea sporesc comportamentele adictive. Bulele de filtrare sunt spaţii digitale în care credinţele existente devin mai rigide și mai extreme. În SUA, aproximativ o treime din populaţia adultă a devenit impenetrabilă la idei noi, inclusiv la fapte demonstrabile, notează Business Magazin. Astfel de oameni sunt uşor de manipulat, un concept pe care Tristan Harris, fost etician pentru echipa de design a Google, l-a numit „hacking de creiere”.

A renunţa sau nu la Facebook?

Prin natura lor, oamenii sunt fiinţe sociale, au nevoie de interacţiune umană. „Lumea reţelelor de socializare ne permite să găsim informaţii despre alţii într-un mod care este accesibil și acceptabil din punct de vedere social și care în cea mai mare parte este necunoscut altora. Putem să ne conectăm cu prietenii, cu familia, să găsim oameni cu un stil de viaţă similar și, brusc, lumea nu pare a fi un loc atât de mare și singuratic”, a declarat Elika Kormeili, terapeut la o clinică din Los Angeles, SUA.

„Motivul pentru care Facebook și alte reţele de socializare creează un grad de dependenţă se datorează satisfacţiei imediate pe care o oferă. Există un sentiment de satisfacţie de fiecare dată când cuiva „îi place” sau comentează diverse postări personale. Acest lucru crește stima de sine și întărește dependenţa de Facebook, întrucât oferă o mulţumire imediată”, a mai explicat Kormeili.

Oamenilor le place Facebook atât de mult pentru că platforma le permite utilizatorilor să își creeze o identitate online fabricată, susţine dr. Jennifer Love Farrell, specialist în psihiatrie și dependenţă. Astfel, utilizatorii pot să alimenteze în mintea altora o anumită idee despre ei, care poate fi complet realistă sau complet selectivă, chiar dacă pentru asta petrec ore gândindu-se la un comentariu amuzant și apoi îl rescriu iar și iar. Prietenii cred că sunt amuzanţi și nu au nicio idee că le-a luat poate șase ore (și o zi întreagă distrasă la locul de muncă) pentru a veni cu acea replică „rapidă”. „Putem convinge oamenii că suntem inteligenţi, slabi, populari, ocupaţi și importanţi; în principiu, putem să arătăm tuturor cât suntem de tari, nu?” a adăugat Farrell.

Un studiu recent realizat de neurologii de la Harvard a constatat că vorbind despre noi înșine ne provoacă o plăcere similară cu ceea ce simţim atunci când mâncăm, când întreţinem relaţii sexuale sau câștigăm bani. „Oamenii sunt chiar mai dispuși să renunţe la bani decât la vorbitul despre ei înșiși”, a declarat Diana Tamir, cercetătorul principal al studiului.

Algoritmi care nu te-au lăsat niciodată să pleci

Dependenţa de reţelele de socializare are efecte asupra utilizatorului atât la nivel psihic, dar și asupra relaţiilor sociale.

Într-un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Houston, aceștia au demonstrat că persoanele implicate în mod activ și conștient pe Facebook au avut tendinţa de a dezvolta mai multe simptome depresive. „Depresia Facebook” se manifestă printr-o tendinţă de izolare accentuată, o stare de anxietate și de nesiguranţă din punct de vedere social. „Nu înseamnă că Facebook provoacă depresie, ci doar că sentimentele deprimante, verificarea permanentă a notificărilor de pe Facebook, dar și compararea continuă cu ceilalţi tind să meargă mână în mână”, a declarat autorul studiului, Mai-Ly Steers. Totodată, în cazul tinerilor, obiceiul poate crește riscul dezvoltării unor probleme grave, precum „comportamente antisociale, manie și tendinţe agresive”.

De asemenea, utilizarea frecventă a reţelei de socializare de către adolescenţi poate crește gradul de narcisism, conform Asociaţiei Psihologice Americane. „Ceva din spaţiul virtual provoacă oamenii să fie mai aventuroși. În online, ne simţim confortabil să fim mai îndrăzneţi și expliciţi. O persoană cu un comportament raţional, reţinut în viaţa reală lasă aceste calităţi la ușa spaţiului virtual. De ce oare se întâmplă asta?”, se întreabă Mary Aiken, cercetător expert în psihologie virtuală, vorbind despre adicţia de reţelele de socializare, în cartea sa The Cyber Effect. S-ar putea datora faptului că atmosfera de pe Facebook este una a egalităţii. De multe ori interacţionezi cu profiluri despre care nu știi ce fel de autoritate generează în realitate, iar acest fapt creează o stare de dezinhibiţie accentuată.

Prietenia este de asemenea redefinită în cadrul reţelelor de socializare și se reflectă în „like”-uri și în nevoia de validare. Chiar dacă, la nivel teoretic, reţelele de socializare reprezintă o metodă bună de a păstra legătura cu persoane pe care nu le-am mai văzut de multă vreme, practic ele alimentează un fel de detașare faţă de socializarea reală. În ciuda sentimentului de solidaritate, simpatie și aprobare pe care îl oferă, prea mult timp petrecut online accentuează fenomenul izolării de situaţiile reale ale vieţii.

Viaţa privată devine o chestiune delicată în mediul Facebook și nu numai. Odată cu postarea de fotografii, informaţii și noutăţi despre sine, utilizatorul devine mai ușor de „urmărit”. În contextul acesta este definit termenul de „stalking” (acţiunea de urmărire constantă, perseverentă, insistentă, obsesivă și pe furiș a ceva sau a cuiva din diverse motive). În același timp, utilizarea reţelelor de socializare este în strânsă legătură cu nefericirea maritală, se arată într-un studiu publicat în jurnalul Computers in Human Behavior. Cercetătorii cred că Facebook poate alimenta rata divorţurilor pe fondul posibilităţii reluării contactului cu foști parteneri.

Nici viaţa profesională nu a rămas neatinsă de efectele utilizării Facebook. Prea mult timp pe reţelele de socializare poate afecta productivitatea la locul de muncă. Însă viaţa profesională poate fi afectată și dacă cineva nu are un job, întrucât majoritatea angajatorilor obișnuiesc să caute potenţiali angajaţi pe reţelele de socializare pentru a le studia profilul, dar și trecutul online. Astfel, un conţinut nepotrivit, prea personal sau lipsit de activităţi, poate transmite un mesaj nepotrivit angajatorului.

Ce câștigi dacă renunţi la Facebook

Renunţarea la reţelele de socializare sau diminuarea timpului petrecut pe internet poate avea beneficii atât la nivelul psihicului, dar și la nivel de relaţii interpersonale.

„Renunţarea la utilizarea platformei de socializare ar putea contribui la atenuarea anxietăţii”, susţine Jacob Barkley, profesor de psihologie la Universitatea de Stat din Kent, SUA. În primul rând ar diminua obligaţiile pe care unii oameni le asociază cu o comunicare constantă, ce poate deveni stresantă și solicitantă – să fii mereu activ, să ai mereu grijă să răspunzi mesajelor etc. Întreruperea activităţii pe Facebook contribuie la echilibrarea proceselor psihice prin încetarea comparării continue cu ceilalţi, foștii utilizatori simţindu-se mai puţin defensivi întrucât încetează să mai depună eforturi pentru a susţine o imagine de sine nerealistă, și ajută la valorificarea mai corectă a timpului.

Un alt efect este reflectat în reluarea relaţiilor interpersonale. „Folosirea excesivă a social media – în detrimentul interacţiunilor personale cu prietenii sau familia – poate avea un impact negativ asupra relaţiilor și bunăstării”, a explicat Jacqueline Nesi, profesor și psiholog la Universitatea din Carolina de Nord. Un alt beneficiu este evitarea dezvoltării fenomenului FOMO (Fear Of Missing Out) – sindrom caracterizat de o stare de anxietate și teamă că ratezi ultimele noutăţi sau oportunităţi importante ).

La final

Platforma socială profită de trăsăturile psihologice comune, de tendinţa de satisfacere a curiozităţii prin click-uri, determinând dorinţa de a dezvălui cât mai multe informaţii despre sine. Iată de ce este atât de greu ca un utilizator de reţea socială să își șteargă definitiv contul. Cel mai probabil, majoritatea utilizatorilor nu vor renunţa la aceste lucruri chiar dacă se expun riscului ca datele lor să fie folosite în scopuri ilegale sau imorale. Chiar și dintre cei care decid să renunţe, o bună parte se vor întoarce. Ca în toate relaţiile abuzive, utilizatorii au o dependenţă psihologică ce îi ţine legaţi, în ciuda faptului că știu, la un anumit nivel, că nu este bine pentru ei.

Utilizatorii care doresc totuși să steargă definitiv contul pot face acest lucru cu ajutorul unui nou buton inclus în meniul de confirmare a contului. Acolo se dă click pe butonul Șterge Contul Meu. După introducerea parolei contului și a unui cod de verificare, se apasă butonul De acord pentru a trimite cererea de ștergere permanentă a contului Facebook. Ulterior un mesaj va înștiinţa că cererea a fost înregistrată, iar contul Facebook va fi șters dacă nu te vei conecta la el în următoarele 14 zile.