Războiul OMS cu grăsimile trans

156

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a prezentat ieri o strategie de eliminare a grăsimilor trans până în anul 2023, ce ar avea ca scop prevenirea a 500.000 de decese anual, cauzate de afecţiuni cardiovasculare.

Deși sunt nocive pentru consumatori, crescând riscul de boli cardiace cu 21% şi riscul de deces cu 28%, acest tip de ingredient este preferat de fabricanţii de alimente prăjite, coapte sau de snackuri, întrucât produsele care conţin grăsimi trans pot fi păstrate perioade mai lungi pe rafturile magazinelor, se arată într-un comunicat OMS. De asemenea, acestea se mai utilizează în industria alimentară și pentru că sunt ieftine, ușor de utilizat, cresc stabilitatea aromelor, dau o textură plăcută alimentelor.

Implementarea strategiei OMS de înlocuire a grăsimilor trans, care include promovarea unei diete sănătoase, dar şi adoptarea unor măsuri legislative împotriva acestor ingrediente dăunătoare, va avea ca efect înlăturarea din alimentaţie a produselor nocive pentru sănătate şi va reprezenta un succes însemnat în lupta împotriva bolilor de inimă, a explicat Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general OMS.

„Grăsimea trans este o substanţă chimică, toxică, inutilă în alimentaţia noastră, care ucide, și nu există niciun motiv ca oamenii din lumea întreagă să continue să fie expuși la un astfel de risc”, a declarat Dr. Tom Frieden, fost șef al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), în prezent președinte și CEO al Organizaţiei Resolve to Save Lives.

Cum au apărut grăsimile trans în industria alimentară

Grăsimile trans au fost dezvoltate pentru prima dată la începutul secolului al XX-lea, când producătorii industriali și-au dat seama că pot înlocui untul cu grăsimile trans, care au o durată mai mare de conservare.

Când oamenii s-au îngrijorat de potenţialele efecte asupra sănătăţii cauzate de grăsimile saturate, în anii 1950, producătorii de alimente au început să comercializeze produse cum ar fi margarina care conţinea grasimile trans în loc de grăsimi saturate.

La începutul acestei luni, OMS a dat publicităţii prima versiune a recomandărilor pe tema grăsimilor trans, realizată după anul 2002, în care se menţionează că procentul maxim de grăsimi trans din totalul caloriilor zilnice consumate de adulţi şi copii nu ar trebui să depăşească 1%.

Cu toate acestea, înlocuirea grăsimilor saturate cu uleiuri parţial hidrogenate nu a fost o idee bună, întrucât acest tip de uleiuri măresc nivelurile de LDL-colesterol rău (un semn al creșterii riscului bolilor cardiovasculare).

Mai multe ţări, printre care Danemarca, Elveţia, Canada, au eliminat grăsimile trans după ce anterior stabiliseră limita cantităţilor admise în alimentele ambalate. Unele state din SUA au eliminat parţial uleiurile hidrogenate, principala sursă de grăsimi trans produse industrial, se arată în documentul OMS. În SUA, din 2015 a fost interzisă utilizarea acestor grăsimi rele în produse destinate consumului uman, iar companiile au avut la dispoziţie trei ani de zile, până în iunie 2018, să elimine complet grăsimile trans din produsele alimentare.

Efectele negative ale grăsimilor trans

Studiile arată că aceste grăsimi pot crește riscul de diabet. Faţă de persoanele care consumă grăsimi polinesaturate, cele care consumă grăsimi parţial hidrogenate au un risc de diabet cu aproximativ 40% mai mare. De asemenea, acest tip de grăsimi sunt suspectate că ar contribui și la apariţia altor afecţiuni precum Alzheimer, obezitate, afecţiuni hepatice, infertilitate feminină, depresie, iritabilitate, agresivitate. Consumul alimentelor care conţin grăsimi trans contribuie de asemenea la inflamaţie și calcificarea celulelor arteriale, cunoscuţi factori de risc pentru boala coronariană.

La nivel global, 17 milioane de oameni mor anual din cauza bolilor de inimă, iar în România, bolile de inimă fac ravagii. Astfel, 150.000 de români se sting anual din cauza problemelor cardiace, ceea ce reprezintă 60% din totalul deceselor înregistrate pe întreg teritoriul ţării noastre, notează Adevărul.