6 efecte psihologice ale spălării mâinilor

469

Spălarea mâinilor, în afară de faptul că este sănătoasă, se pare că are efecte psihologice subtile de care nu toţi suntem conștienţi.

Spălarea mâinilor este necesară în vederea păstrării igienei, dar în afară de acest lucru, se pare că această acţiune are și o altă conotaţie: ea nu presupune doar înlăturarea reziduurilor fizice, ci de asemenea a celor mintale. Iată o listă cu cele 6 efecte psihologice ale spălării mâinilor, întocmită de site-ul spring.org.uk.

  1. Recuperarea optimismului. Spălarea mâinilor poate îndepărta simţământul de eșec. Într-un studiu realizat de Kaspar, în anul 2012, participanţii care eșuaseră la un anumit test, după ce s-au spălat pe mâini, au fost mai optimiști și mai motivaţi pentru a încerca din nou acel test.
  2. Un simţământ de vinovăţie mai redus. În general, murdăria este asociată cu vinovăţia, deci spălarea mâinilor nu numai că îndepărtează mizeria, ci și simţământul de vinovăţie. În acest sens, s-a realizat un studiu în care s-a cerut participanţilor să se gândească la un comportament imoral pe care l-au avut în trecut. O parte dintre aceștia s-au șters pe mâini cu un șerveţel antiseptic, după care s-au simţit mai puţin vinovaţi.
  3. Mai multă toleranţă faţă de comportamentul celor din jur. În cadrul unui studiu, s-a constatat că cei care se spălaseră pe mâini, nu erau atât de supăraţi din cauza comportamentului celor din jurul lor și erau mai toleranţi cu aceștia.
  4. Înlăturarea îndoielii. Se întâmplă ca atunci când cineva face o alegere greșită, să încerce să o justifice, spunând că a fost alegerea corectă. Spălarea mâinilor se pare că înlătură nevoia de a da explicaţii în astfel de situaţii, dând posibilitatea celui în cauză să fie mai obiectiv și să analizeze situaţia așa cum este ea.
  5. Înlătură percepţia de „nenoroc”. În cadrul unui studiu în care participanţii au spus că ei nu au noroc la jocuri, după ce s-au spălat pe mâini, se pare că nu au mai justificat nereușita lor prin lipsa de noroc.
  6. Îi ajută pe alţii să imite același comportament. Se pare că atunci când într-o toaletă publică se spală cineva pe mâini, cel care nu o face se simte vinovat și decide să o facă, contribuind în felul acesta la evitarea răspândirii microbilor și a bolilor.