Acasă oriunde în lume, aspiraţia turistului cu „wanderlust”

288

În ciuda dificultăţilor economice cu care ne confruntăm la nivel global, aproape 1,1 miliarde de persoane au găsit resurse pentru a călători, anul trecut, în străinătate. Contextul acestei statistici pare să indice că oamenii sunt dispuși să trăiască mai auster, dar să își urmeze perseverent impulsul irezistibil de a călători și de a descoperi lumea.

„Datele referitoare la turismul internaţional depăşesc cu mult aşteptările noastre”, se arată într-un raport al Organizaţiei Mondiale a turismului (OMT), citat de Mediafax. Comunicatul OMT a relevat că 1,087 miliarde de turişti s-au deplasat în 2013 dintr-o ţară în alta, cu 52 de milioane (5%) mai mulţi faţă de anul precedent.

Cei mai mulţi turiști au optat pentru o vizită în Europa. Creșterea cu 5% a numărului de turiști pe care i-a atras, în 2013, bătrânul continent a reprezentat cea mai puternică creștere în valoare absolută la nivel global. Europa a atras, anul trecut, cu 29 de milioane mai mulţi turiști decât în 2012, ajungând la un total de 563 de milioane de vizitatori. Ce a surprins la această statistică a fost faptul că ea a putut fi atinsă în pofida situaţiei economice regionale, „dar şi faptul că a pornit de la nivelurile ridicate din 2011 şi 2012″, notează OMT.

Regiunea Asia-Pacific a întregistrat cea mai mare creștere relativă a numărului de turiști – 6% – cu 14 milioane mai mulţi turiști decât în 2012. În Africa au ajuns circa 56 de milioane de persoane, un record pentru regiune și o creștere cu 6% faţă de 2012. În Americi, majorarea înregistrată a fost mai lentă, de doar 4%.

Eforturile, în principal financiare, pe care oamenii le fac azi pentru a putea călători par să indice o schimbare de mentalitate vizibilă la o analiză a opiniilor sociologilor. De pildă, Robert E. Park nota că, la începutul secolului al XX-lea, pofta de călătorie era văzută ca fiind în opoziţie cu valorile statutului social ridicat și al organizării. În postmodernism în schimb, observa dr. Alexandra Ganser, călătoria de dragul călătoriei este mai degrabă văzută ca o formă plăcută de emancipare.

Psihologii au, la rândul lor, remarci interesante despre motivaţia din spatele „wanderlust”-ului (chefului nebun de a călători). Unii îl văd ca pe o modalitate de a fugi de problemele relaţionale sau de simţămintele deprimante de vinovăţie. Freud nota în Despre metapsihologie că, în adolescenţă, insatisfacţia faţă de restricţiile pe care trebuie să le respecte acasă poate, de asemenea, genera dorinţa de a călători.

Migraţia existenţialistă este un al concept care descrie motivaţia de a călători. Inventat de Greg Madison în anul 2006, termenul descrie expatrierea voluntară, motivată de exprimarea unui aspect fundamental al existenţei prin părăsirea locurilor natale și asumarea statutului de străin. Madison propune în cartea lui, Existential Analysis, și o nouă definiţie pentru cuvântul „acasă”: „Acasă înseamnă interacţiune”, spune el, acel sentiment care rezultă din interacţiunile noastre specifice cu mediul și care e pot întâmpla oriunde, în orice moment, fără să depindă de un loc geografic anume.

O astfel de perspectivă se apropie de o extremă interesant de studiat în contextul turismului internaţional: nomazii globali. Aceștia sunt oamenii pentru care mobilitatea internaţională și călătoria peste graniţe este un stil de viaţă. Nomazii globali călătoresc dintr-o ţară în alta, fără să aibă o casă sau un job permanent niciunde. Ca urmare a acestui stil de viaţă, legăturile cu ţara lor de origine se estompează. Cei mai mulţi se întreţin din job-uri care le permit să nu depindă de un loc anume: sunt specialiști în IT, scriitori, profesori și meșteșugari. Stilul de viaţă nomad nu este, desigur, o invenţie recentă, însă nomazii contemporani au devenit tot mai numeroși datorită creșterii ofertelor de transport rapid și relativ ieftin.

Alina Kartman
Cu peste 9 ani de experiență în presa online din România, Alina Kartman face parte din echipa permanentă de redactori ST.