Ce cred românii despre muncă şi 1 mai

98

Cu ocazia sărbătorii internaţionale a muncii, un sondaj de opinie face lumină cu privire la peisajul social din România şi relevă ce cred românii despre muncă, ce pretenţii au atunci când caută un loc de muncă şi ce percepţie au despre ziua de 1 mai.

Concluziile sondajului de opinie realizat de IRES în perioada 26-29 aprilie arată că angajaţii români nu sunt pretenţioşi nici în ceea ce priveşte salariul, nici în ceea ce priveşte condiţiile de muncă. Aproape 53% dintre cei chestionaţi ar accepta un loc de muncă cu un salariu mai mic decât aşteptările, iar 87% ar accepta un loc de muncă unde trebuie să stea frecvent peste program sau chiar să lucreze de acasă pentru a termina sarcinile de serviciu.

Tabloul la nivelul ţării arată că cea mai mare pondere o au pensionarii (36%), angajaţii (33%) şi casnicele (15%).

În ceea ce priveşte percepţia zilei de 1 mai, doar 35% ştiu că este Ziua Muncii. În rest, 13% consideră că este doar o zi liberă, 10% declară că este o zi obişnuită, iar 9% consideră că ziua de 1 mai nu are nicio semnificaţie.

În schimb, 54% dintre români obişnuiesc să sărbătorească Ziua Muncii, deşi peste 60% dintre românii chestionaţi consideră că se muncea mai bine în România înainte de 1989, iar peste jumătate cred că ziua de 1 Mai era sărbătorită mai frumos decât în prezent, potrivit unui studiu remis Mediafax.

Originea sărbătorii de 1 mai este legată de uciderea unor muncitori de către poliţie, în Chicago, în anul 1886. Abia în 1904, în cadrul Conferinţei Internaţionalei Socialiste, s-a cerut ca ţările să oprească lucrul pe 1 mai, o acţiune implementată cu succes de grupurile socialiste, comuniste şi anarhiste. Astăzi, 80 de ţări serbează Ziua Muncii pe 1 mai, arată Euro News.