Cerşetoria, o afacere globală

424

Fiecare ţară cu problemele ei, cam asta ar fi regula. Dar odată cu globalizarea, Uniunea Europeană şi dreptul la liberă circulaţie, cerşetorii au devenit problema tuturor. Migrează din ţară în ţară în funcţie de sezoanele de cumpărături, de evenimente şi orice le-ar mai aduce un ban. O lume întreagă s-a săturat de ei, dar nimeni nu ştie ce să facă în privinţa asta.

De curând, au apărut în presă poze care au înfuriat organizaţiile care luptă pentru drepturile omului. Cerşetorii din provincia Jiangxi, din sudul Chinei, au fost puşi să stea în cuşti, pentru a nu deranja turiştii, care cu ocazia unui festival religios, veniseră să viziteze templul din Nanchang.

Organizatorii au spus că cerşetorii au intrat voluntar în cuşti, asta după ce au fost ameninţaţi că vor fi evacuaţi din zonă. Se pare că în ultimii ani, festivalul a atras din ce în ce mai mulţi cerşetori, care îi hărţuiau pe turişti. „Cuştile sunt o soluţie foarte bună pentru toată lumea. Oamenii pot în continuare să ofere donaţii dacă vor fără să fie hărţuiţi sau umiliţi”, a declarat unul dintre organizatori, conform Daily Mail.

Cuştile au înfuriat organizaţiile care luptă pentru drepturile omului din China, care au declarat că cerşetorii sunt trataţi ca nişte animale: „Nu este altceva decât umilire publică. Aceşti oameni au nevoie de ajutor. Aceşti oameni sunt şi ei fiinţe umane”.

În alte ţări, cerşetorii ar prefera poate să fie închişi într-o cuşcă, pentru a scăpa de furia oamenilor care s-au săturat de ei. Spre exemplu, în luna iunie, doi cerşetori români, de etnie romă, au fost răniţi în oraşul austriac Salzburg, după ce au fost atacaţi de localnici. Aproximativ 20 de tineri din cartier, înarmaţi cu bâte şi bare de fier, i-au agresat pe cerşetori într-o fabrică părăsită. Aceste tipuri de incidente sunt din ce în ce mai dese, mai ales în ţările unde s-au stabilit adevărate comunităţi de cerşetori, cum ar fi Italia, Franţa, Spania, sau Anglia.

Autorităţile britanice raportau că bande infracţionale din România transportă cu autocarele sute de bărbaţi, femei şi copii la Londra, înaintea Jocurilor Olimpice. „Coboară din autocare la West End, deja dotaţi cu hărţi care le indică unde să lucreze. Credem că ne confruntăm cu primele acţiuni antreprenoriale pro-active ale unor bande organizate înaintea Jocurilor Olimpice”, a declarat Claire Hardy, ofiţer responsabil de reducerea infracţionalităţii la Westminster, conform ProTV. Se pare că deşi sunt trimişi înapoi în ţară, aceştia revin fără probleme. La fel, Franţa este într-o adevărată campanie de evacuare a rromilor şi trimiterea lor înapoi în România, după ce poliţia din Paris a luat în vizor „cerşetoria agresivă”. Norvegia vrea să îi expulzeze. Mai mult, parlamentarii finlandezi încearcă să interzică cerşetoria, motivând că numărul romilor din România şi Bulgaria care cerşesc este tot mai mare, iar aceştia devin şi tot mai agresivi.

În România situaţia este cât se poate de critică. Măsuri ca ale primarului de Baia Mare, care vrea să construiască un cartier delimitat de ziduri pentru familiile de rromi, sunt văzute de organizaţiile umanitare drept o crimă. Asta deşi, ar însemna creştere calităţii vieţii pentru sute de familii cu copii, care s-ar muta din casele se chirpici din cartierele mărginaşe, în locuinţe sociale, cu mese gratuite, grădiniţe şi electricitatea, apa şi încălzirea plătite de primărie, din fonduri de la guvern. Rezultatul a fost ca primarul să fie terfelit prin presă şi acuzat de discriminare.

Ultima campanie pentru combaterea cerşetoriei constă în conştientizarea oamenilor că tot ce înseamnă cerşetorie este crimă organizată, care nu poate fi oprită decât dacă oamenii învaţă să nu le mai dea bani cerşetorilor. Întotdeauna cartea jucată de ei se bazează pe compansiunea oamenilor, dar de cele mai multe ori este vorba doar de şmecherie şi minciună. Din România, până în America, jurnaliştii au descoperit cum cerşetorii sunt săraci ziua şi bogaţi noaptea.

Una dintre cele mai bogate cerşetoare din Bucureşti se numeşte Raritatea şi cerşeşte la Gara de Nord. Are un venit lunar de 15.000 de euro, face paraşutism în timpul liber, are fermă la Râşnov şi trei ponei. Chelu cerşeşte în zona Militari şi face 20.000 de euro pe lună, conform unui top realizat de jurnaliştii Antena3. Harieta, cu un venit de 23.000 de euro, are 23 de ani, dar trecătorii îi dau 65 de ani. Aplecată de spate, merge cu cârje şi nimeni nu îi vede faţa. La fel, reporterii unei televiziuni americane au urmărit timp de câteva zile o femeie care cerşea pe celebra 5th Avenue din New York. Folosindu-se de pretextul unui handicap locomotor, ea reuşea în fiecare zi să obţină sume importante de la trecători. La sfârşitul zilei, au observat ca femeia se urca în propria ei maşină, îşi schimba hainele, după care ieşea cu prietenii în oraş. Mesajul autorităţilor este simplu şi clar: fiecare leu dat unui cerşetor este un leu investit în vila unui cap de clan. Fiecare leu dat este un leu investit în întreţinere crimei organizate, în care copii şi femei sunt forţaţi să cerşească, să fure, să se prostitueze. Situaţia se încheie când sacul se goleşte.