Summitul G20: o întâlnire Caritas

95

La ultima întâlnire a G20 în Los Cabos, Mexic, în luna iunie, liderii lumii s-au pus de acord să lucreze împreună pentru creşterea economiei, crearea locurilor de muncă şi rezolvarea tensiunilor de pe pieţele financiare. La întâlnirea de pe 23-24 septembrie s-au înţeles că sunt departe de a-şi îndeplini promisiunile.

Viceminiştrii finanţelor şi reprezentanţii băncilor centrale din grupul ţărilor dezvoltate şi emergente au discutat despre riscurile la care se expune economia mondială, criza zonei euro şi volatilitatea preţurilor în domeniul alimentar.

Responsabilii G20 susţin întru totul programul de răscumpărare a obligaţiunilor statelor aflate în dificultate de către Banca Centrală Europeană (BCE), şi recentele măsuri luate de principalele bănci centrale care permit guvernelor să încerce o relansare a creşterii economice. Dar toate aceste măsuri nu sunt îndeajuns, decât pentru o detensionare de moment a pieţelor. Realitatea rămâne că economia mondială este în continuare ameninţată de criza datoriilor, relatează AFP.

Şeful FMI, a cerut luni guvernelor să profite de aceast repaos oferit de politica băncilor centrale pentru a reînvia creşterea economică. Lagarde a spus că Europa rămâne centrul crizei şi trebuie luate măsuri urgente. Ea a mai semnalat şi că FMI s-ar putea să reducă previziunea de creştere economică în raportul din octombrie.

Criza datoriilor în Europa, bugetul restrâns al SUA şi o creştere lentă a economiei sunt „riscurile cele mai serioase pentru economia mondială", a declarat viceguvernatorul Băncii Centrale a Mexicului, Manuel Ramos Francia, în cursul unei conferinţe de presă după încheierea reuniunii.

Economistul şef al Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltate (OECD), Pier Carlo Padoan, a spus că previziunea s-a înrăutăţit de la ultimul summit G20: „Statele Unite sunt mai slabe, la fel şi economiile emergente şi criza în zona euro nu s-a îmbunătăţit până acum," citează RTTNews.

Viceguvernatorul Băncii Centrale a Mexicului a mai spus că în afară de programul BCE de a cumpăra obligaţiuni din ţările cu probleme, este nevoie de implementarea altor tipuri de măsuri, pentru a stăpâni criza. Summitul a subliniat nevoia obţinerii unui echilibru şi a unei creşteri sustenabile a economiei globale. Implementarea dezechilibrată a reformelor fiscale ar putea împiedica o funcţionare normală a pieţelor financiare globale.

Însă în timp ce toată lumea laudă programul BCE şi deciziile băncilor centrale, şeful Bundesbank avertizează că urmează „Caritasul mondial” dacă băncile centrale mai printează mult timp bani. Bundesbank este banca centrală a celei mai mari economii europene şi de aceea este una din garanţiile stabilităţii euro, iar preşedintele ei este singurul membru al consiliului BCE care a votat împotriva planului anunţat de şeful BCE Mario Draghi. Într-un strigăt de disperare neascultat de nimeni, nici măcar de politicienii germani, Weidmann avertizează că planul BCE de a reduce costurile de finanţare nesustenabile ale statelor cu probleme din zona euro, precum Spania şi Italia, prin achiziţii nelimitate de obligaţiuni, echivalează cu finanţarea guvernelor prin printarea de bancnote, care va duce la inflaţie şi devalorizarea monedei unice.

Reuniunea G20 la Mexico a pregătit-o pe cea a miniştrilor de finanţe şi a guvernatorilor băncilor centrale care va avea loc în noiembrie, ultima organizată de Mexic înainte de transmiterea preşedinţiei turnante a G20 Rusiei.