Copiii şi tinerii români, categoriile cele mai expuse sărăciei

28

În România, cele mai vulnerabile categorii sociale în faţa sărăciei sunt copiii şi tinerii. Iar implicaţiile sunt numeroase şi au consecinţe foarte serioase, avertizează UNICEF.

Opt minori din o sută (8,4%) trăiesc în România la nivelul de „sărăcie severă", cu mai puţin de 15 lei pe zi, între care aproximativ 35% aparţin etniei rome, potrivit UNICEF. Pe locul al doilea se află tinerii.

Sărăcia nu se referă numai la aspectul financiar, ci şi la lipsa accesului la serviciile de bază. De aceea, consecinţele sărăciei asupra vieţii acestor copii şi tineri sunt foarte serioase, avertizează reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet.

În primul rând, abandonul şcolar este o consecinţă firească a sărăciei. Procentul populaţiei cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care au părăsit timpuriu şcoala era de 16,8% în 2008, unul dintre cele mai ridicate din Europa.

Apoi, sărăcia şi lipsa educaţiei conduc şi la sarcini în rândul adolescentelor. Anul trecut, un număr de aproximativ 17.000 de fete cu vârsta sub 19 ani au rămas însărcinate.

În plus, tinerii care nu sunt integraţi nici în educaţie, nici în formare profesională se alătură categoriei şomerilor. În 2012 procentul şomerilor tineri era de 16,8%. Desigur că lipsa de educaţie şi şomajul conduc şi la obiceiuri dăunătoare, precum consumul de alcool, fumatul şi abuzul de droguri, comportamente care sunt în creştere. În zonele urbane, consumul aşa-numitelor droguri etno-botanice ameninţă sănătatea a sute de tineri şi adolescenţi, incluzând aici şi riscul infectării cu virusul HIV.

Mai mult, aproape 15% dintre tineri beau frecvent alcool, peste o treime sunt fumători şi aproape 70 de procente sunt mulţumiţi de felul în care îşi petrec timpul liber: se uită la televizor sau se întâlnesc cu prietenii. Jumătate dintre ei nu mănâncă deloc fructe şi legume. În schimb, o treime mănâncă zilnic sau de 3 ori pe săptămână preparate fast food.

Datele au fost date publicităţii cu ocazia lansării în dezbatere publică a Strategiei Naţionale pentru Tineret 2014-2020. Strategia în domeniul tineretului are ca obiectiv principal incluziunea tinerilor pe patru paliere – cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate şi sport, arată Mediafax.