Ce se întâmplă în creier când citești o carte bună

7562

Cititul este mai mult decât o activitate de relaxare, de îmbogăţire a vocabularului și culturii, de exersare a imaginaţiei sau de evadare din cotidian. Mai multe studii care au analizat efectele acestei activităţi au descoperit modalităţi inedite prin care cărţile ne transformă creierul.

Experţii de la The New School au descoperit că literatura ne ajută să empatizăm mai bine cu cei din jur. În cadrul studiului, participanţii au primit un anumit tip de material pe care trebuiau să-l citească. Acesta putea fi un articol nonfictiv, o carte de literatură de ficţiune sau una de ficţiune populară. În urma unuia dintre cele cinci experimente desfășurate, experţii i-au rugat pe voluntari să privească un set de fotografii în care erau afișaţi doar ochii unor persoane. Participanţii trebuiau să „citească” emoţiile transmise de cei din imagini. Cei care au citit literatură de ficţiune au fost mult mai pricepuţi în a înţelege emoţiile, în raport cu ceilalţi.

Descoperirea lor este întărită de un alt set de cercetări anterioare, efectuate de experţii de la Universităţile York și Toronto din Canada, scrie NY Times. În urma a două studii, ei au observat că persoanele care obișnuiesc să lectureze cărţi de ficţiune au o capacitate mult mai mare de a privi lucrurile din perspectiva celorlalţi și de a înţelege oamenii.

Cărţile produc transformări la nivelul creierului, iar efectul persistă chiar și câteva zile de la finalizarea lecturii, au observat experţii de la Universitatea Emory. În cadrul experimentului, participanţii au fost rugaţi să citească în fiecare seară un anumit număr de pagini din romanul Pompeii, de Robert Harris, iar în dimineţile următoare creierul lor a fost scanat cu ajutorul tehnologiei de imagistică prin rezonanţă magnetică funcţională (IRMf). Experţii au observat o creștere a conexiunilor în cortexul temporal stâng (cu rol în receptivitatea limbajului) și în șanţul central cerebral (ai cărui neuroni contribuie la reprezentarea senzaţiilor corpului).

„Schimbările neuronale găsite de noi și asociate cu senzaţia fizică și sistemele de mișcare sugerează că cititul unui roman te poate transpune în pielea protagonistului. Știam deja că o poveste bună te poate pune în pantofii altcuiva, într-un sens figurat. Acum observăm că s-ar putea petrece și ceva la nivel biologic”, menţiona coordonatorul studiului, Gregory Berns.

Chiar atenţia și implicarea cu care citești o carte produce schimbări la nivelul creierului, au observat experţii de la Universitatea Stanford. În cadrul studiului, ei au rugat participanţii să răsfoiască un roman scris de Jane Austen ca și cum s-ar afla într-o bibliotecă și să citească un pasaj din carte, apoi să îl recitească, acordându-i atenţia cu care citesc materialele de curs pentru un examen. În tot acest timp experţii au măsurat fluxul sangvin din creierul lor, prin tehnologia IRMf. Concluziile studiului sugerează că „modul în care este conturată percepţia noastră nu depinde doar de ce citim, ci și de cum citim”, punctează autoarea studiului, Natalie Phillips. Rezultatele au arătat că participanţii au înregistrat o creștere a fluxului sangvin în momentele în care au citit cu atenţie materialul. Acest lucru ar putea însemna că „atenţia acordată textelor literare necesită coordonarea unor multiple funcţii cognitive complexe”. Chiar și în momentele în care voluntarii au citit „de plăcere” au fost înregistrate creșteri ale fluxului sangvin, însă acestea au fost înregistrate în alte regiuni cerebrale.