De ce ar trebui să ascultăm mai mult şi să vorbim mai puţin

2697

Un bun ascultător va fi întotdeauna în avantaj faţă de cel care preferă să vorbească mult. În rândurile care urmează, vom afla ce ne împiedică să îi ascultăm pe ceilalţi şi ce putem face pentru a deveni mai receptivi.

Ne dorim să fim ascultaţi de ceilalţi, ne place să vorbim şi să ne vedem auditoriul – fie prietenii, familia sau partenerul de afaceri – interesat sau fascinat de cuvintele pe care le rostim. Dar cât de mult ştim să îi ascultăm, la rândul nostru, pe ceilalţi?

Conform studiilor, o persoană îşi petrece aproximativ 45% din timpul din afara orelor de somn ascultând, arată un articol publicat pe site-ul Universităţii din Missouri. În jur de 30% din timp vorbim. Chiar dacă procentul de ascultare este mai mare decât cel de vorbire, multe studii au demonstrat că numărul celor care nu ştiu să asculte este cu mult mai mare decât al bunilor ascultători.

De ce nu ştim să ascultăm?

Matt McWilliams, consultant politic, marketing manager şi scriitor, notează pe blogul său câteva din motivele pentru care unii oameni nu se pricep să asculte. În primul rând, vorbim despre egoism, despre persoanele care se pun pe ele însele pe primul loc şi nu acordă o importanţă prea mare celor din jur. Astfel de oameni consideră că părerea lor este extrem de importantă şi poate chiar singura care contează, în raport cu a celorlalţi.

De asemenea, acţiunile întreprinse sau gândurile care macină o persoană atunci când ascultă pe altcineva nu fac altceva decât să scadă atenţia la ceea ce are de spus celălalt.

Studiile au arătat că după ce s-au scurs 10 minute de la o prezentare orală, am rămas cu un bagaj informaţional de 50% din ceea ce s-a prezentat. Această cantitate de informaţie ajunge, la rândul ei, să se înjumătăţească după trecerea a două zile. Astfel, din totalul de informaţie transmis, rămânem cu doar un sfert, lucru care arată că eficienţa noastră în ascultare coboară până la 25%.

Mai mult, faptul că gândim mai rapid decât vorbim contribuie la scăderea calităţii activităţii de ascultare, arată site-ul oficial al Universităţii Missouri. Astfel, oamenii au capacitatea mentală de a percepe circa 400 de cuvinte pe minut. Cu toate acestea, putem reda doar aproximativ 125 de cuvinte pe minut atunci când vorbim. Această diferenţă arată că, în momentul în care ascultăm, ne folosim doar 25% din capacitatea de ansamblu, în timp ce 75% se poate concentra la alte lucruri. Astfel, este nevoie de un grad mai mare de concentrare pentru a nu fi „furaţi” de alţi stimuli din exterior (sau interior).

Dacă informaţia pe care o primim este una negativă, greu de acceptat, avem tendinţa de a nu mai fi receptivi la mesajul care ne este transmis, arată Psychcentral. Astfel, se produc rupturi la nivelul subconştientului, rupturi care ne împiedică să ascultăm ceea ce ni se spune şi ne determină să ne închidem şi să ne apărăm de avalanşa de informaţii negative.

Cum putem să devenim ascultători mai buni?

În primul rând, trebuie să rezistăm tentaţiei de a monopoliza discuţia, arată INC. Faptul că, de exemplu, eşti un bun cunoscător al domeniului adus în discuţie nu ar trebui să îţi micşoreze receptivitatea. Întotdeauna trebuie să rămânem deschişi şi faţă de alte puncte de vedere, având răbdare să ascultăm opiniile celor din jurul nostru, chiar dacă sunt mai puţin corecte, sau chiar dacă nu se pliază pe ideile noastre. Uneori s-ar putea să descoperim lucruri noi şi unghiuri inedite de abordare.

Faptul că uneori mimăm atenţia când, de fapt, gândurile ne zboară la cu totul alte lucruri este un alt obicei care ne bruiază în procesul de ascultare, susţine aceeaşi sursă. Oricât de plictisitoare ţi s-ar părea prezentarea celuilalt, rămâi concentrat în discuţie pentru că niciodată nu ştii ce idee interesantă ar putea ieşi la iveală. Mai mult, faptul că mimezi atenţia ar putea fi un lucru supărător pentru interlocutorul tău şi, cu siguranţă, nici ţie nu ţi-ar plăcea un astfel de tratament din partea cuiva care se preface că te ascultă.

În schimb, fii deschis şi concentrează-te asupra discuţiei, recomandă Bob Dignen într-un articol apărut pe portalul Professional English Online, al Universităţii Cambridge. El ne sfătuieşte să ne eliberăm mintea de alte probleme şi să ne focalizăm atenţia asupra a ceea ce se discută în acel moment. Uneori va fi nevoie să depui un efort destul de mare în acest sens, dar unul din lucrurile foarte importante în a deveni un ascultător foarte bun este acela de a rămâne permanent curios, interesat şi implicat în ceea ce ţi se prezintă.

Arată faptul că eşti atent folosind limbajul corpului. Este un mod prin care celalalt va putea percepe, la nivel subconştient, că beneficiază de atenţia ta. Prin faptul că păstrezi contactul vizual cu partenerul de discuţie, că dai din cap aprobator, că permiţi mimicii tale să îţi exprime reacţia, araţi că eşti implicat şi totodată captivat de conversaţie. Poţi folosi şi câteva metode verbale care întăresc faptul că asculţi cu atenţie. De exemplu sunetele şi cuvintele care semnifică aprobarea, de tipul „mhm”, „da”, „serios?”, „ce interesant!” îi vor arăta celuilalt că eşti de acord cu el, dar, în acelaşi timp, îi vor demonstra faptul că beneficiază de interesul tău. Asta nu înseamnă, însă, că ar trebui să întrerupi persoana cu care porţi un dialog, oricât de mare ar fi tentaţia.

Pe cât posibil, creează un mediu propice discuţiei, recomandă Creative Strategies. De multe ori stimuli precum stresul, un televizor pornit sau implicarea într-o anumită sarcin, te vor împiedica să asculţi cu atenţie pe cineva care în acel moment doreşte să vorbească cu tine. În loc să încerci să le faci pe amândouă odată şi să eşuezi lamentabil, fie faci o pauză pentru a-ţi putea focaliza atenţia asupra partenerului de discuţie, fie amâni discuţia politicos, programând-o puţin mai târziu, într-un moment în care te vei putea concentra total la ceea ce are persoana respectivă de spus.

Iată câteva idei la care putem lucra pentru a ne îmbunătăţi performanţa de ascultător. Am putut vedea pe parcursul articolului că această activitate implică multă muncă de concentrare şi o cantitate mare de răbdare, dar şi necesitatea de a transmite semnale de empatie partenerului de discuţie. Dobândirea acestei abilităţi, de a asculta eficient, ne aduce multe beneficii, atât de ordin personal, cât şi profesional. Nu uita că cel care deţine avantajul într-o relaţie de comunicare, mai ales în afaceri, este cel care ascultă mai mult şi vorbeşte mai puţin.