BM: România să reformeze prioritar învăţământul

18

Un raport privind educaţia elaborat de Banca Mondială arată că sistemul de învăţământ românesc nu poate să asigure competenţele adecvate cerute pe piaţa muncii, deși România este un exemplu de analizare a datelor privind capacitatea de integrare a studenţilor în câmpul muncii. Rezultatele vorbesc despre un sistem care arată la fel ca acum 10 ani. Doar profesorii au îmbătrânit la catedră.

Un raport privind educaţia elaborat de Banca Mondială arată că sistemul de învăţământ românesc nu poate să asigure competenţele adecvate cerute pe piaţa muncii, deși România este un exemplu de analizare a datelor privind capacitatea de integrare a studenţilor în câmpul muncii. Rezultatele vorbesc despre un sistem care arată la fel ca acum 10 ani. Doar profesorii au îmbătrânit la catedră.

Potrivit studiul citat, România este printre statele în care elevii au cele mai slabe rezultate comparativ cu nivelul veniturilor lor. Testele TIMSS arată că deşi fondurile alocate per elev în perioada 1999-2008 au crescut, rezultatele la învăţătură au rămas la acelaşi nivel timp de 10 ani. De asemenea, studiul arată că România şi Bulgaria au cel mai mare număr de profesori în vârstă de peste 50 de ani.

Raportul cu titlul "Competenţe reale, nu simple diplome: managementul învăţământului pe bază rezultate în Europa de Est şi Asia Centrală" a fost lansat marţi în Eschborn, Germania, în cadrul celei de a VI-a Conferinte a Băncii Mondiale pe tema educaţiei din Europa şi Asia Centrală.

În ce privește România, autorii raportului susţin că reformarea sistemului de învăţământ pentru a asigura competenţele adecvate pieţei muncii trebuie să devină o prioritate pentru ţară. „Nivelul competenţelor elevilor şi studenţilor români trebuie să fie similar celui din alte ţări ale UE", a spus Francios Rantrua, managerul de ţară al Băncii Mondiale, citat de Hotnews. El a adăugat că o educaţie mai bună va transforma România într-un motor de creştere economică în Europa.

Ȋn majoritatea statelor din Europa şi Asia Centrală, absolvenţii se întorc la şcoală după angajare pentru dobândirea de competenţe suplimentare care se reflectă în creşterea nivelului salarial. Studiul precizează că la începutul anilor 2000, cele mai multe astfel de întoarceri la educatie s-au înregistrat în economii avansate precum Ungaria si Polonia, în timp ce cele mai mici rate se înregistrau în economiile puţin avansate (România, Ucraina și Tadjikistan).

Trei factori ar fi responsabili pentru calitatea scăzută a sistemului de învăţământ atât la noi în ţară cât şi în alte ţări ale Europei de Est. Ȋn primul rând, instituţiile de învăţământ locale nu au libertatea să răspundă necesităţilor contextului local din cauza conducerii centralizare, care încă persistă în multe ţări. În al doilea rând, este vorba de alocarea ineficientă a resurselor, incluzând aici „încălzirea unor clădiri pe jumătate goale" și menţinerea numărului de cadre didactice în ciuda numărului scăzut de elevi. În ultimul rând, sistemele operează fără să ţină cont suficient de rezultatele finale ale procesului de învăţământ sau de rata de „angajabilitate" a absolvenţilor. O altă problemă specifică României vine din prăbuşirea şcolilor profesionale, motiv pentru care angajatorii se plâng că este greu să mai găsească absolvenţi cu abilităţi tehnice.

Sistemele de învăţământ trebuie să colecteze mai multe informatii despre ce învaţă elevii, unde lucrează şi ce salarii câştigă absolveţii, ca prim pas în remedierea acestei situaţii, precizează raportul. Din fericire, studiul arată că România a făcut deja acest pas, aflându-se pe primele locuri din regiune în ce priveşte utilizarea datelor provenite din evaluările proprii şi participând cu regularitate la evaluările internaţionale.

(Foto: Dreamstime)