Un document emis de Consiliul Pontifical pentru Justiţie și Pace acuză că actuala criză economică europeană a fost generată de „mentalitatea utilitaristă" și pledează pentru o reglementare globală a industriei financiare și a rezervei monetare internaţionale, informează Washington Post.
Documentul dat publicităţii luni propune crearea unei „bănci centrale mondiale", care să reglementeze „fluxul și sistemul de schimb monetar, în mod asemănător cu băncile centrale naţionale".
Propunerea cuprinde de asemenea un apel pentru o taxă globală pe tranzacţii financiare, al cărei profit ar fi direcţionat pentru a „sprijini economiile din ţările lovite de criză".
Planul ar duce, în final, la stabilirea unei „autorităţi politice mondiale", care ar controla muniţia, migraţia, securitatea hranei și protecţia mediului la nivel internaţional.
Această recentă propunere a Vaticanului este în acord cu viziunea prezentată de Papa Ioan al XXII-lea în 1963, și de Papa Benedict al XVI-lea în 2009.
Documentul Vaticanului acuză că „mentalitatea utilitaristă", care susţine că „ceea ce este util pentru individ duce în mod automat la binele comunităţii" este de vină pentru criza economică actuală. Propunerea sugerează că soluţia ar fi în schimb „un spirit de solidaritate care transcende utilitatea personală".
„Criza a scos în evidenţă comportamente precum egoismul, lăcomia colectivă şi acumularea de bunuri la scară mare," citează din documentul Vaticanului, portalul stiricrestine.ro. „Dacă nu sunt găsite soluţii la diferitele forme de nedreptate, efectele negative care vor urma la nivel politic, economic şi social vor crea un climat de ostilitate tot mai mare şi chiar violenţă, iar în final vor submina fundamentele instituţiilor democratice, chiar şi pe ale celor considerate foarte solide," se mai arată în același document.
„Existenţa democraţiilor în lumea întreagă nu exclude necesitatea unui guvern mondial, dar ea creează nevoia existenţei instituţiilor supranaţionale", a afirmat Mario Toso, secretar în cadrul Consiliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace, transmite Agerpres.
Această autoritate ar trebui să înceapă cu Naţiunile Unite ca punct de referinţă, dar să devină mai târziu independentă, şi să aibă puterea de a împiedica ţările bogate să exercite „o putere excesivă asupra statelor mici".
Documentul i-a dezamăgit pe unii catolici progresiști, care sperau ca raportul să poziţioneze Vaticanul mai evident de partea protestatarilor din mișcarea Occupy Wall Street.
Nici catolicii susţinători ai pieţei libere nu au fost mulţumiţi de propunere. „Ce face Consiliul să creadă că 'liderii globali' vor reuși acolo unde atât de mulţi lideri naţionali au eșuat", întreabă Kishore Jayabalan, director al Institutului Acton din Roma, și fost membru al Consiliului. „E păcat că acest document se bazează mai mult pe sentimentalismul unor speranţe politice spre un guvern mondial, decât pe experienţa și expertiza reală în ceea ce privește pieţele financiare," a mai spus Jayabalan.
